Politică
Un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale
Politologii și analiștii politici clujeni consideră că au fost făcuți câțiva pași mărunți în privința reformei din politică.
În 2 noiembrie 2014 a avut loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, care s-a marcat prin cozi lungi de aşteptare la secţiile de vot din străinătate, unii dintre românii din Diaspora așteptând chiar și zece ore, se arată într-o analiză evz.ro. Cu toate acestea, zeci de mii de cetăţeni români nu au reuşit să voteze, toate secţiile fiind închise la ora 21.00, în ciuda protestelor.
La acele momente, românii au dat vina pe deficiențele de la vot, pe guvernul condus de Victor Ponta și pe premier, iar în doar două săptămâni până la turul II, Klaus Iohannis a câștigat spectaculos alegerile. Între timp, legea votului prin corespondență a trecut, însă paradoxal, nu se va aplica decât la alegerile parlamentare.
Specialiștii în sociologie și politologie subliniază că de atunci și până în prezent s-au făcut câțiva pași mărunți în ce privește reforma la nivelul partidelor politice, și că pe de altă parte, scena politică a fost marcată de scandalurile de corupție.
“A fost un an foarte dens, în care s-a discutat foarte mult despre reforma politică, despre legea partidelor. A fost un an foarte dens și în privința evenimentelor din sfera justiției.
Nu s-au schimbat multe lucruri în ce privește guvernarea și nu cred că s-ar fi schimbat nici dacă ar fi preluat PNL puterea. De departe, scandalurile care au dominat scena politică au fost scandalul Udrea, scandalul Ponta, iar mai nou scandalul Oprea, care acum odată cu tragedia din București a luat o pauză, dar va fi din nou pus pe tapet”, a comentat politologul George Jiglău.
“Am văzut în acest an o continuare a proceselor de normalizare pentru ceea ce înseamnă viața politică în România sau comportament al președintelui. Aceasta după ce atâția ani cu Traian Băsescu am fost obișnuiți cu un anumit fel de conduită. Pe de altă parte, am asistat la o regândire a politicilor de partid, în sensul reconfigurării de forță ale celor două mari partide. PNL se află încă în proces de așezare.
Temele din justiție au fost dominante în politică. Dar ceea ce este mai important acum este faptul că am văzut o repornire a motoarelor societății, organizațiile cetățenești sunt din ce în ce mai active”, a comentat la rândul său, sociologul Ioan Hosu.