Paşi „importanţi”, dar nu suficienţi...

Preşedintele Traian Băsescu a calificat ieri drept „corect” raportul Comisiei Europene privind reforma justiţiei în România.

Potrivit şefului statului, raportul prezentat ieri relevă, pe de o parte, progrese făcute în direcţia atingerii obiectivelor de a avea un sistem de justiţie eficient şi compatibil cu justiţia la nivel european, dar, pe de altă parte, „pune degetul” şi pe probleme care se perpetuează în justiţie şi care afectează credibilitatea sistemului în ansamblu, dar şi credibilitatea României.

„ÎCCJ, CSM şi Parlamentul, instituţii neconvingătoare”

Preşedintele afirmă că raportul CE relevă că „instituţiile neconvingătoare” sunt Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii şi Parlamentul, arătând însă că nu este de acord întru totul cu aprecierea legată de Parlament, care a susţinut asumările de răspundere ale Guvernului pe legile privind justiţia.

Şeful statului a spus că, potrivit acestui raport, „dincolo de Guvern, care a fost apreciat foarte pozitiv”, aprecieri pozitive primesc DNA, Parchetul ICCJ, DGA, Direcţia Antifraudă din IGPR şi ANI.

Şeful statului a mai îndulcit aprecierile negative la adresa Parlamentului, arătând că, oricâtă voinţă ar fi avut Guvernul, dacă nu exista o majoritate parlamentară care să-l susţină nu ar fi putut implementa această legislaţie.

„Categoric mai bun...”

La rândul său, premierul Emil Boc a arătat că raportul CE este obiectiv şi echilibrat, dar şi categoric mai bun decât cel din vara anului trecut, apreciind pozitiv activitatea Guvernului în continuarea procesului de reformă în justiţie.

“Raportul recunoaşte demersurile de reformă întreprinse de România de la ultima evaluare a Comisiei Europene, dar menţionează şi domeniile în care sunt necesare eforturi suplimentare”, a declarat şeful Guvernului.

Raportul „cel mai bun de până acum”

La rândul său, preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, deputatul clujean Daniel Buda (PDL), a declarat că raportul CE este cel mai bun de până acum referitor la România, raport care subliniază progresele făcute, dar şi neajunsurile.

„Este un raport echilibrat care surprinde realităţile din justiţia românească, un raport care marchează progresele făcute, evidenţiind aici adoptarea codurilor, pe de o parte, pe de altă parte întărirea capacităţii ANI din punct de vedere legislativ, şi de asemenea apreciind totodată determinarea actualei coaliţii de guvernare şi a parlamentului în respectarea angajamentelor trasate de Comisia Europeană”, a precizat Buda.

Minusuri...

„În acelaşi timp, raportul subliniază care sunt neajunsurile, stabilind în mod clar şi câteva obiective care pe de o parte, dacă ne referim la confiscarea averilor, ele sunt în curs de derulare. De asemenea, în ceea ce priveşte implementarea codurilor vedem de asemenea că acest proces amplu este în derulare. În acelaşi timp subliniază necesitatea implicării şi a altor instituţii, aici făcând trimitere directă la CSM”, a spus deputatul Buda, care a mai arătat că, prin acest raport, România face paşi importanţi şi către aderarea la Schengen.

„Guvernul să consulte Parlamentul privind legislaţia europeană”

Liderul deputaţilor UDMR, deputatul clujean Mate Andras, a declarat ieri că raportul CE privind justiţia este unul pozitiv, însă a subliniat că dacă ar Guvernul consulta partidele parlamentare în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legislaţiei europene Parlamentul nu ar mai apărea ca „instituţia care pune beţe în roată”.

Mate consideră că regulile clare pentru ridicarea imunităţii parlamentare - una dintre recomandările raportului CE - ar trebui să fie prioritare.

Primele semnale bune de la Bruxelles

Raportul anual al Comisiei Europene privind reforma justiţiei în România, prezentat ieri la Bruxelles, relevă faptul că România a făcut paşi semnificativi pentru ameliorarea eficienţei sistemului său judiciar, dar este nevoie de acţiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupţie la nivel înalt.

În document se apreciază că „Guvernul român a arătat hotărâre şi angajament în desfăşurarea procesului de reformă”, în timp ce „Parlamentul şi, până recent, sistemul judiciar nu au arătat mereu aceeaşi hotărâre”.

În ceea ce priveşte eventuala eliminare în 2012 a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, deputatul Mate afirmă că aceasta ar fi un semn că România a făcut paşi importanţi în sistemul judiciar.