Primarii comunelor din jurul Clujului refuză “marea Unire” (II)

„Marea Unire” a municipiului Cluj-Napoca cu localităţile limitrofe este “firească şi inevitabilă”, spun specialiştii, care sprijină astfel declaraţiile primarului Sorin Apostu.

Primarul Clujului, Sorin Apostu a explicat pentru monitorul, că în ciuda împotrivirii primarilor comunelor învecinate, înglobarea acestora de către municipiul Cluj-Napoca se va produce oricum pentru că este „un pas firesc”.

Sorin Apostu: „Aceasta e calea spre succes”

„Aceasta a fost calea spre succes pentru orice pol de dezvoltare din Europa. Eu nu am intrat în detalii administrative, nu am spus că actualele comune se vor transforma în sectoare sau în alte entităţi, ci doar am explicat că aceasta este direcţia firească înspre care ne îndreptăm. Trebuie făcut acest pas pentru bunul mers al comunităţilor respective, al cetăţenilor, nu al primarilor. Drumul e acelaşi. Indiferent că ne opunem sau nu, în final viaţa ne va duce tot în aceeaşi direcţie”, a explicat primarul Sorin Apostu pentru monitorul.

Edilul Clujului a precizat că nu este vorba despre decizia sa personală, ci despre o înţelegere cu Uniunea Europeană. „Când am negociat cu Uniunea Europeană, s-a stabilit că 2016 este termenul pentru noul tip de organizare administrativă. Această reorganizare nu se referă doar la judeţe; UE a fost destul de clară în acest sens”, a subliniat Sorin Apostu.

Modelul New-York

Afirmaţiile primarului municipiului Cluj-Napoca sunt susţinute de specialişti, care dau ca exemplu de dezvoltare New-York-ul.

Specialiştii în administraţie publică şi sociologie Dacian Dragoş şi Ioan Hosu cred că micile localităţi de lângă municipiul Cluj-Napoca sunt oricum aproape urbanizate, cel puţin din punctul de vedere al stilului de viaţă de aici. Urmează, susţin ei, doar „să mai fie luate nişte decizii administrative”. În opinia lor, acesta este cursul firesc al alinierii la celelalte metropole din Europa şi nu numai.

Înglobarea localităţilor învecinate în muncipiul Cluj-Napoca înseamnă, potrivit experţilor, o mai bună coordonare între acestea, din orice perspectivă. În ciuda rezistenţelor pe care le opun primarii comunelor, urbanizarea înseamnă dezvoltare economică, după modelul metropolelor europene, care au integrat, la rândul lor, comune.

„Urbanizarea înseamnă dezvoltare economică, în ambele sensuri”

Prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea “Babeş-Bolyai”, conferenţiarul universitar dr. Dacian Dragoş - din Cluj, specialist în drept administrativ şi drept european - este de părere că înglobarea comunelor învecinate muncipiului Cluj-Napoca este o tendinţă absolut firească, ce are drept consecinţă “la fel de firească alinierea la alte zone metropolitane şi dezvoltarea economică”.

Dacian Dragoş oferă şi câteva exemple în acest sens, cum ar fi oraşul New York care înglobează “orăşele precum Queens sau Bronx şi care acum sunt cartiere ale New York-ului”.

„Este o tendinţă normală, care până la urmă are drept scop reducerea din presiunea centrului urban clasic. Ceea ce spune Sorin Apostu nu este o noutate, este doar o oficializare a ceea ce s-a mai discutat până acum. Se creează astfel posibilitatea de a face investiţii, în ambele direcţii. Este un lucru care se întâmplă peste tot. Mulţi locuitori ai comunelor limitrofe fac parte din populaţia municipiului Cluj-Napoca, lucrează aici deja. Pasul următor este aşadar acesta, încet-încet lipirea de municipiul Cluj-Napoca. Primarii ştiau asta, facând parte din Zona Metropolitană. Dar ei se gândesc, probabil, şi la propriile lor funcţii... E firesc pe de altă parte să nu fie de acord... Dar aceste localităţi s-au dezvoltat până acum şi pentru că sunt învecinate cu municipiul Cluj-Napoca”, a explicat Dacian Dragoş pentru monitorul.

Pe de altă parte, crede Dacian Dragoş, din perspectiva celor care trăiesc în aceste localităţi şi lucrează în Cluj-Napoca, este normal ca interesul să fie acela de a fi aproape de tot ceea ce înseamnă mijloace şi servicii publice. “Pentru că acum serviciile publice nu se pot extinde către localităţile limitrofe. Apoi, de exemplu, şi muncipiul nostru ar avea de câştigat spaţii; pentru că în prezent duce lipsă de spaţii pentru investiţii. Comunele limitrofe nu au cum să facă faţă valului de urbanizare. O integrare urbanistică înseamnă dezvoltare economică în orice sens pentru aceste comune, pentru că sunt lipite de Cluj. Şi până acum s-au dezvoltat pentru că sunt învecinate cu Cluj-Napoca. Cererea de locuinţe din Floreşti este un exemplu în acest sens. Acum Cluj-Napoca nu se prea coordonează cu aceste comune. Deci indiferent de încercarea de rezistenţă a primarilor sau a acestor oameni, este firesc pentru că toate metropolele europene au integrat comune”, a mai spus Dragoş.

“Sunt urbanizaţi deja”

Şi sociologul Ioan Hosu este de părere că localităţile din preajma municipiului Cluj-Napoca vor fi inevitabil înghiţite. De altfel, susţine el, acestea sunt deja urbanizate dacă analizăm stilul de viaţă al oamenilor din aceste localităţi. “Cu siguranţă zonele metropolitane vor înghiţi comunele, pentru că acestea se urbanizează rapid. Oamenii din aceste localităţi limitrofe au oricum un stil de viaţă urban, de exemplu cei din Floreşti care trăiesc aici şi mulţi dintre ei lucrează la Cluj-Napoca. Deci, chiar dacă nu adiministrativ neapărat, până la urmă, sunt mici sateliţi ai Clujului. Ca funcţiuni, aceste localităţi devin arii urbane, sunt deja oarecum arii urbane, sau sateliţi. Mai trebuie luate nişte decizii administrative”, a spus Hosu pentru monitorul.

Pe de altă parte, arată sociologul clujean această reorganizare este şi o chestiune politică, electorală. „Trebuie mai întâi să vedem cum se vor configura colegiile la alegerile care urmează la anul. Este aşadar şi un proces politic de urmat, iar apoi administrativ, deci rămâne de văzut”, a mai explicat Hosu.

Procedural „nu se scapă de referendum”

Prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Dacian Dragoş susţine că, procedural „marea Unire” presupune nişte paşi care trebuie urmaţi. „Este nevoie de o lege în Parlament şi de un referendum local. Nu se scapă de referendum. Astfel se reorganizează orice zonă în România, indiferent că se înfiinţează o localitate, sau se «dezlipeşte» de o localitate. Aceştia sunt paşii care vor fi urmaţi”, a explicat Dragoş.

Şulea – viceprimar comuna Floreşti: „O unitate administrativă mică este mai uşor de condus”

Viceprimarul localităţii Floreşti, Horea Şulea (PNL), susţine că o unitate administrativă mare nu ar aduce nimic bun. “O mega-unitate administrativă este mult mai greu de condus, iar o unitate administrativă mică este mai uşor de condus, fiind flexibilă, este mai aproape de cetăţeni, de oamenii care locuiesc acolo. Ce avantaje ar fi? Să luăm exemplul localităţii Someşeni, care este o suburbie a Clujului, şi este neasfaltat şi acum. Pe urmă, în Floreşti nu sunt mai mult de 50% cei care lucrează la Cluj-Napoca. Cred că aşa cum suntem acum, ca zonă metropolitană, este suficient, şi funcţionăm ca cei din Occident. Avem şansa acum ca Floreşti să devină o localitate model, aşa cum suntem acum organizaţi, în forma actuală”, a declarat pentru monitorul viceprimarul comunei Floreşti.