Politică
Votul obligatoriu, între constrângere şi datorie
Părerile liderilor de opinie se împart când vine vorba despre obligativitatea votului, pe care unii o consideră „constrângere”.
Discuţiile privind introducerea votului obligatoriu revin în actualitate după ce deputaţii Mircia Giurgiu şi Tudor Ciuhodaru au depus o initiaţivă legislativă prin care propun instituirea unei amenzi de 1.000 de lei pentru cei care nu se prezintă la urne, abaterea repetată ducând şi la restrângerea unor drepturi.
Dezbaterile privind obligativitatea votului şi chiar aplicarea unor sancţiuni au început încă din 2009, după alegerile parlamentare, la care românii au participat în număr foarte mic.
Ideea obligativităţii votului a fost susţinută de mulţi politicieni, atât reprezentanţi ai Opoziţiei, cât şi ai Puterii. Un alt argument invocat atunci a fost şi combaterea indirectă a fraudelor şi tentativelor de fraudare a votului sau de cumpărare a votului.
Constrângerile creează false modele
Dacă unii politicieni susţin aplicarea amenzilor în cazul în care un cetăţean nu se prezintă la vot, alţii cred că prin măsuri coercitive principiile democraţiei se deformează. Aplicarea unor amenzi şi restrângerea altor drepturi ar putea aduce cu sine o altă configurare a instituţiilor politice şi democratice, falsă şi forţată, arată sociologul clujean Ioan Hosu.
„Ar fi o creştere a participării la vot, dar una forţată. Dacă ar un sistem eficient, dacă ar reprezenta un model, probabil mai multe ţări democratice l-ar aplica. S-ar putea ca obligativitatea să aducă cu sine modificări în modul în care se configurează instituţiile democratice”, argumentează sociologul.
Democrat liberalul Radu Raţiu, consilier local, este de aceeaşi părere.
„Cred că fiecare trebuie să facă aşa cum îi dictează conştiinţa, ca într-un stat democratic. Nu susţin obligativitatea la vot şi nici aplicarea sancţiunilor. Repet, într-un stat cu principii democratice nu ar trebuie aplicate asemenea măsuri”, a declarat Raţiu pentru Monitorul de Cluj.
Obligativitatea votului ar trebui corelată cu acordarea unor facilităţi şi nu cu aplicarea sancţiunilor, este de părere social-democratul Gabriel Oniga.
„Nu sunt de acord cu nicio constrângere, de regulă. Această măsură poate fi viabilă dacă se corelează cu anumite facilităţi. De exemplu, în anumite ţări europene, o facilitate este reducerea taxelor şi a impozitelor. Dar ca formă de represiune, în niciun caz”, a spus, la rândul său social democratul Gabriel Oniga.
Alegeri în mijlocul săptămânii de lucru
Nici democrat liberalul Adrian Gurzău nu susţine aplicarea sancţiunilor în cazul neparticipării la vot. Potrivit deputatului clujean există şi alte metode prin care participarea la vot ar putea creşte, cum ar fi de exemplu, alegeri organizate în timpul săptămânii, în două zile lucrătoare consecutive, sau chiar votul prin corespondenţă.
„Sunt mai multe metode care trebuie dezbătute, dar în primul rând cred că nu se va rezolva nimic prin aplicarea unor sancţiuni, A forţa pe cineva să facă ceva nu este un model de urmat, oamenii trebuie să aibă conştiinţa participării la vot. Pe urmă, dacă este constrâns, poate anula votul şi nu se rezolvă nimic. Nu cred că prin constrângeri se rezolvă lucrurile într-un stat democratic”, a declarat deputatul Gurzău pentru Monitorul.
Nici senatorul conservator Şerban Rădulescu nu are de gând să susţină o asemenea iniţiativă. „Nu cred că prin metode coercitive, sunt făcuţi oamenii să conştientizeze nişte lucurui. Nu cred că va creşte nivelul democraţiei unei ţări dacă aplici sancţiuni, prin urmare nu voi susţine o asemenea iniţaitivă, sub nicio formă”, a spus Rădulescu.
Nu contrazice principiile democraţiei
Analistul politic Sergiu Mişcoiu consideră că obligativitatea nu constituie o violare a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, fapt consfinţit de Curtea Europeană a Drepturilor Omului încă din anii 1970.
De altfel, arată Mişcoiu, obligativitatea achitării taxelor şi impozitelor sau cea a parcurgerii ciclului de învăţamânt elementar fac parte din aceeaşi categorie de obligaţii.
„Şi în ţările în care se aplică această procedură, cetăţenii pot să îşi anuleze votul, protestând în acest mod faţă de sistemul politic sau faţă de indacvarea candidaţilor. În toate ţările unde sistemul este aplicat, se constată o rată a participării la vot mai mare şi un interes mai crescut faţă de fenomenul politic. În cazul României, o asemenea prevedere ar limita turismul electoral şi traficarea voturilor, întrucât participarea la vot nu ar mai constitui o serviciu oferit contra cost, ci o obligaţie”, agumentează Mişcoiu.
Consilierul judeţean liberal Mihai Szeplekan susţine, la rândul său, obligativitatea votului şi are chiar şi unele completări. „Susţin obligativitatea, mai mult, cred că ar trebui ca acei români care nu plătesc taxe şi impozite să nu voteze. Dacă aş fi parlamentar, aş specifica şi asta. Aceia care plătesc dări la stat să voteze, ei au dreptul, nu cei care nu o fac şi îşi dau apoi cu presupusul despre politică”, a explicat Szeplekan.
Măsura este radicală dar diminuează fraduda
Vicepreşedintele tinerilor liberali Rareş Ferdean crede că o măsură radicală ar putea trezi conştiinţa românilor.
„Cred că o asemenea măsură este binevenită, mai bine să fim obligaţi şi să devină comportament prin repetare. Susţin această măsură în varianta în care electoratul nu este obligat să aleagă pe cineva, ci doar să participe la vot. Măsura este radicală, dar în primul rând vine în sprijinirea altor măsuri prin care se doreşte oprirea sau diminuarea fraudei electorale”, a explicat Ferdean.
Simion Corujan, 58 de ani
„Eu merg mereu la vot, pentru că trebuie să îmi fac datoria de cetăţean al acestei ţări. Nu ca alţii care nu se prezintă, iar apoi îşi dau cu părerea despre politică. Cred că ar trebui luată o asemena măsură privind obligativitatea votului şi aplicare amenzilor chiar. Pentru că lumea este dezinteresată”.
Bogdan Gafiţescu, 29 ani
„Nu prea merg la vot, şi nu ştiu ce să zic, dacă s-ar aplica asemenea măsuri. Dacă s-ar aplica amenzi, sancţiuni aş merge, nu aş avea încotro. Dar cred că oricum nu ai pe cine să alegi, de asta nu mă prea prezint la vot, la alegeri”.