Politică
Case din Parcul Etnografic „adoptate” de firme clujene
Câteva case din Parcul Etnografic vor fi restaurate pe banii unor companii private.
Restaurările fac parte din proiectului „Acasă în Transilvania”, lansat de Consiliul Judeţean Cluj.
Nouă case aflate în incinta Parcului Etnografic „Romulus Vuia” vor fi restaurate cu ajutorul mai multor companii private, care au răspuns afirmativ invitaţiei Consiliului Judeţean de a participa la proiectul „Acasă în Transilvania”.
„Proiectul presupune «adoptarea» unei case de către societăţile comerciale, băncile sau instituţiile care doresc să se implice în conservarea obiectivelor de patrimoniu pe care le are în momentul de faţă Muzeul Etnografic. În esenţă, aceste firme şi instituţii vor adopta o casă şi se vor ocupa de toate cheltuielile şi investiţiile pe care le presupune acea casă pentru ca ea să se menţină în condiţii foarte bune. Fiecare casă are o anexă unde se specifică exact ce lucrări sunt necesare pentru conservare”, a explicat preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe.
Practic, cei care vor intra în acest proiect vor avea posibilitatea de a „adopta” câte un monument reprezentativ din Parcul Naţional Etnografic „Romulus Vuia”, participând la restaurarea acestuia, urmând a beneficia în schimb de resursele de promovare aflate la dispoziţia forului judeţean.
Restaurările, între 20.000 şi 90.000 de lei
Până în prezent, în proiect s-au înscris Banca Transilvania, Transcarpatica şi Tetarom. Cele nouă gospodării incluse în acest proiect sunt: gospodăria din Bedeciu – Cluj, gospodăria din Cămârzana – Oaş, gospodăria din Geaca – Cluj, gospodăria din Mărişel – Cluj, gospodăria din Mărgău – Cluj, gospodăria din Secuime, casa de la Vidra (prima construcţie adusă în Parcul Naţional, 1929), gospodăria din Gârda-Alba şi piua de ulei din Budureasa.
Valoarea lucrărilor de restaurare pentru aceste obiective este cuprinsă între 20.000 şi 90.000 de lei.
196 de obiective de patrimoniu
Parcului Etnografic „Romulus Vuia”, secţia în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, este primul muzeu în aer liber din România, inaugurat la 12 aprilie 1929, cele mai vechi exponate datând din anul 1678. Din inventarul parcului fac parte 196 de obiective de patrimoniu, grupate în 55 de unităţi majore, dintre care: 13 gospodării cu 90 de construcţii caracteristice zonelor Munţii Apuseni, Năsăud, Bistriţa, Câmpia Transilvaniei, Maramureş, Secuime, Zarand, Ţara Oaşului, Gurghiu, Depresiunea Călăţele, Bran, 34 de instalaţii tehnice ţărăneşti, cinci case-atelier şi trei biserici de lemn.