Teodor Frunzeti: Globalizarea – caracteristică a sistemului internaţional de securitate

Rectorul UNA a argumentat că scenariul european din 1939, care a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, nu se poate repeta, ca urmare a existenţei unui alt tip de reacţie la faptele umane. “Sunt scenarii pur jurnalistice, precum predicţiile unor oameni de afaceri, care vin la posturi de televiziune şi anunţă scumpiri interesate. Soros, de pildă, care şi-a construit prosperitatea pe acţiuni speculative în domeniul valutar, prevede, nu întâmplător, prăbuşirea zonei euro şi a Greciei. Actuala criză financiară a venit din SUA şi specialişti care nu au fost în stare să o prevină dau sfaturi pentru Europa şi pentru România. Ei spun că este bine acum să investeşti în dolari şi să cumperi aur.Total greşit: nu cumperi aur când este atât de scump, cumperi acţiuni care sunt la preţul minim. Grecia nu va fi lăsată să intre în incapacitate de plată, pentru că UE s-a pronunţat în vederea salvării acestei ţări”, a spus general locotenent Teodor Frunzeti. El a evidenţiat, în context, că spaţiul de confruntare într-un război modern nu va mai fi cel terestru. Este vizat spaţiul cosmic, în care au fost deja plasaţi sateliţi cu scopuri militare, iar ultimul domeniu de confruntare este cel cibernetic, începând din 1990. “Se poate ca, într-un viitor nu foarte îndepărtat, să vorbim de spaţiul nanotehnologiilor, precum avioane fără pilot, pentru recunoaşterea aeriană şi atingerea unor ţinte. Astfel de avioane fără echipaj sunt şi mai puţin vizibile în spaţiu”, a spus rectorul UNA, adăugând că orice stat, inclusiv România, este expus riscului - vulnerabilităţilor din interior şi al ameninţărilor din exterior. În privinţa caracteristicilor actuale ale sistemului internaţional de securitate, general locotenent Teodor Frunzeti a spus că este nevoie să cunoaştem evoluţia stării de securitate, iar o primă caracteristică a acesteia este multipolaritatea. “În îndelungata istorie a civilizaţiei umane, care a fost caracterizată de lupta pentru supremaţie, o caracteristică a acestei lupte a constituit-o existenţa concomitentă a mai mult de două puteri majore, fie că vorbim de lumea antică, fie de cea modernă. Până la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, au existat mai mult de două puteri importante. (...) În 1991, după colapsul URSS şi după dispariţia Tratatului de la Varşovia, lumea nu a mai fost bipolară şi pentru o scură perioadă de timp a rămas unipolară, cu un singur hegemon - SUA. Dar era de dominare globală a Americii s-a încheiat. Lumea are în momentul de faţă tendinţe evidente şi accelerate multipolare. UE se confruntă acum cu criza economică, dar va rămâne o putere importantă a lumii, nu numai din punct de vedere economic”, a spus rectorul UNA. Pe de altă parte, un număr important de state emergente, cu o economie în plină înflorite, precum China, au deja ambiţii de puteri globale. “China chiar este o putere globală în acest moment, cu un potenţial uriaş pentru viitor, nu numai demografic ci şi tehnologic. Brazilia şi India au un potenţial de resurse naturale pe care pot să-l valorifice, la fel cel de mărire tehologică. Rusia este o putere importantă în plan regional şi global, mai ales datorită uriaşului potenţial de resurse naturale pe care îl posedă şi pe care îl exploatează doar parţial în acest moment. Deşi are cel mai întins teritoriu dintre statele lumii, Rusia nu are potenţial de dezvoltare tehnologică şi nici tehnologii inovative, pe care să le valorifice”, a arătat general locotenent Teodor Frunzeti. Referindu-se la multiplicarea actorilor care acţionează în mediul internaţional, el i-a menţionat pe cei legali - organizaţiile internaţionale, companiile multinaţionale şi mişcările religioase, precum şi pe pe cei ilegali - popoarele fără state, care reprezintă 10% din populaţia omenirii, organizaţiile teroriste, structuri ale criminalităţii organizate şi cartelurile drogurilor. Totodată, rectorul UNA s-a referit la caracterul contradictoriu al lumii contemporane, proliferarea aspectelor nemilitare a securităţii - precum demografia, mediul natural, alimentaţia şi domeniul energetic - precum şi la proliferarea armamentului nuclear şi convenţional. După 1949, a crescut numărul puterilor nucleare, cu Marea Britanie, Franţa şi China. Israelul nu a declarat că are armament nuclear, dar îl deţine. Potrivit rectorului UNA, în privinţa armelor nucleare poate exista un control. În schimb, viruşii nu pot fi controlaţi şi sunt un real pericol pentru pandemii. General locotenent Teodor Frunzeti a vorbit, totodată, despre “creşterea statelor în stare de colaps”, pe fondul unor conflicte intra-statale, precum în Somalia, Coasta de Fildeş, Siera Leone, Liberia, Ciad şi Congo. “Cauzele conflictelor sunt fie etnice, fie religioase, fie legate de controlul resurselor naturale”, a mai spus rectorul UNA, citat de Agerpres.