monitorulcj.ro Menu
Politică

Partidul Forța Națională propune un Plan al Renașterii Ȋnvățământului Național (P)

Partidul FORȚA NAȚIONALĂ consideră că actualul sistem de învățământ din România este unul falimentar, neperformant, bazat pe cantitate, pe învățare mecanică, fără o componentă spirituală, un sistem în care copiii, adolescenții și studenții sunt apreciați în funcție de cantitatea de informații memorate, animați fiind doar de aspectul material, fără încredere în forțele proprii, fără un sens viață, fără respect față de ceilalți și față de sine.

În cei peste 30 de ani de la evenimentele din decembrie 1989 au avut loc o serie de așa-zise “reforme” ale învățământului, care nu au ținut cont de tradițiile și obiceiurile noastre naționale, de istoria noastră, de limba, cultura și literatura noastră, de spiritul nostru național, elemente care definesc identitatea noastră ca țară, ca națiune, ca neam și ca popor. Aceste „reforme” au fost mai degrabă  încercări nereușite de a copia sisteme mai mult sau mai puțin performante din alte țări, fără consultarea celor care participă activ în procesul de educație. Nimeni nu a considerat necesar să consulte măcar Academia Română, cel mai înalt for de știință și de cultură din România, garantul existenței și continuității neamului românesc, a cultivării limbii și literaturii române, a istoriei naționale române și a cercetării în cele mai importante domenii științifice.

Cel mai important capital este capitalul uman, iar viitorul unei națiuni depinde de sistemul de învățământ, de modul în care ne educăm copiii pregătindu-i pentru a se dezvolta personal și a avea succes în viață, nu la școală, pentru a progresa. Dar, pentru a avea un sistem de învățământ bazat pe calitate,  este nevoie în primul rând de investiții. La ce să ne așteptăm când niciun guvern de până acum nu a respectat prevederea din Legea Educației Naționale care spune că: Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”?. De ce mai avem legi dacă tot nu se respectă?


Conștienți de criza profundă în care se află învățământul din România și de datoria pe care o avem față de popor și de țară, FORȚA NAȚIONALĂ propune:

PLANUL RENAȘTERII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI NAȚIONAL


Care este alcătuit dintr-o serie de măsuri concrete și soluții a căror implementare nu mai suportă amânare, măsuri menite să rezolve problemele și disfuncționalităţile din sistem și să asigure reforma radicală și ireversibilă a învățământului românesc.

1. Elaborarea celui mai ambițios plan de investiții privind construcția de noi unități de învățământ, la toate nivelurile, pe tot cuprinsul țării. Din 1989 și până în prezent nu numai că nu au fost investiți bani în noi unități de învățământ dar au fost desființate o serie de unități de învățământ existente. Criza creată de pandemie a demonstrat, dacă mai era nevoie, că actuala organizare administrativ-teritorială a unităților de învățământ este una supraaglomerată, depășită, falimentară și ineficientă. TREBUIE să investim în unităţi noi de învățământ, neaglomerate, care să ofere elevilor toate condițiile de dezvoltare nerestricționată a identității personale, a aptitudinilor și dorințelor/viselor la care aspiră fiecare tânăr cetățean al României. Este responsabilitatea noastră de a veni cu o reformă radicală a întregului sistem de învățământ, la toate nivelurile, ținând cont și de posibilitatea apariției în viitor a unor noi situații de criză, indiferent de natura acestora.


2. Educația românească suferă din cauza lipsei de reforme radicale și mai ales de finanțare, de investiții în sistem. Peste tot în lume sistemele s-au schimbat și nu se mai concentrează pe examene naționale, ci pe învățământul de calitate. Sistemul actual, în care elevii sunt obligați să acumuleze foarte multă informație teoretică într-o perioadă scurtă de timp, fără posibilitatea de a asimila și analiza aceste informații trebuie înlocuit cu un sistem în care profesorii trebuie să descopere abilitățile, pasiunile, talentul și să încerce să dezvolte capabilitățile elevilor, să-i implice și să-i stimuleze pe elevi, astfel încât învățatul să devină o activitate de plăcere, bazată pe calitate și nu pe cantitate.

3. Este nevoie de o reformare radicală a întregului sistem, pornind de la construirea de noi unități de învățământ până la o nouă abordare a metodelor de predare și învățare, bazate pe stimularea creativității, pe deschiderea de noi orizonturi, pe respectul față de ceilalți și față de sine, pe tradițiile și pe cultura noastră națională, un sistem care să-i pregătească și să-i ajute pe tineri să-și găsească rostul lor în viață.


4. Ani la rând, directorii de școli și inspectorii școlari au fost înregimentați politic și au condiționat nu de puține ori cariera corpului profesoral de favoritisme politice, ceea ce a dus la situația dramatică de astăzi. Politizarea învățământului nu a fost eliminată după 1989, ci dimpotrivă, a ajuns la un nivel foarte nociv pentru societate. Numirile în funcțiile de conducere, așa-zise concursuri naționale de titularizare care nu sunt accesibile opiniei publice pentru control, chiar și concursurile de ocupare a diverselor posturi de conducere, se fac aproape exclusiv prin obediența față de factorul politic aflat în acel moment la putere. Din acest punct de vedere FORȚA NAȚIONALĂ propune aplicarea principiului subsidiarității și autonomiei pentru fiecare unitate de învățământ din România. Propunem ca alegerea conducerilor unităților de învățământ preșcolar, școlar, liceal și postilceal să se desfășoare prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice din cadrul unităților școlare respective, și al reprezentanților elevilor din aceste unități școlare și din consiliile acestora.

5. FORȚA NAȚIONALĂ consideră foarte importantă redarea demnității și a respectului cuvenit pentru meseria de dascăl. Pe de altă parte atitudinea societăţii față de educație, statutul profesorului dar și încrederea pe care aceștia trebuie să o transmită elevilor și părinților prin nivelul pregătirii și formării lor ca dascăli, ca modele, sunt elemente ce trebuie să stea la baza adevăratei reforme a sistemului de învățământ. Una din principalele probleme din zilele noastre este lipsa de respect față de profesori.


6. Deosebit de importantă este și relația școală-familie. Părinții pot contribui în foarte mare măsură la educarea copiilor lor colaborând cu profesorii, însă unii părinți iau legătura cu profesorii doar atunci când apar probleme grave. Totodată este necesar să avem cadre didactice foarte bine pregătite întrucât acestea îi reprezintă pe părinți din punct de vedere moral, iar valorile pe care ei le susțin îi influențează pe elevi, deoarece, pentru copii, profesorii constituie un model. Tocmai de aceea părinții ar trebui să colaboreze cu profesorii, să comunice continuu și să analizeze foarte atent ce învață copiii la școală. Pe de altă parte o problemǎ gravă în România, o reprezintă plecarea masivă a părinților multor elevi la muncă peste hotare. Elevii rămân astfel, în multe din aceste cazuri, de capul lor sau în grija unor bunici lipsiți de orice autoritate asupra lor, cu efecte dezastruoase pentru viitor.

7. Asigurarea calității actului de învățământ trebuie să pornească de la stabilirea foarte clară a scopului și a obiectivelor de învățare pentru fiecare etapă a actului educațional. Adevărata reformă a sistemului de învățământ se poate face doar prin consultarea celor care participă activ în procesul de educație, a Academiei Române, a asociațiilor profesionale din domeniu, singurele în măsură să vină cu soluții radicale de elaborare  a unui învățământ cu adevărat suveran în România.

8. Copiii nu pot să învețe în acest sistem care le cere doar memorare-redare, în care școala te programează să fii un automat de dat răspunsuri, un sistem care nu pune accent pe dezvoltarea elevului ci pe standardizare și pe rutină. Manualele școlare sunt elaborate centralizat, de către persoane care nu au nicio legătură cu dascălii care trebuie să le pună în valoare. Școala de azi te învață să primești note în funcție de cât de bine reproduci ceea ce ți s-a spus, și atât, fără să-ți permită să asimilezi informațiile și să te învețe să analizezi aceste informații. Analiza informațiilor este o deprindere pe care, din păcate, sistemul actual de învățământ nu o cultivă, la niciun nivel.

9. La sfârșitul anului trecut Academia Română a dat publicității un punct de vedere privind unele aspecte ale învățământului preuniversitar din România. În documentul respectiv, instituția contestă ideile referitoare la reducerea învățării teoretice și la introducerea unor materii școlare noi, precum Educația financiară, Educația sexuală sau Educația civică. În comunicatul celui mai înalt for de știință și de cultură din România se arată că „Școala nu trebuie redusă la o instituție de prestări de servicii care livrează ocupanți de locuri de muncă robotizați, limitați. Școala trebuie să-i dea absolventului sentimentul că viața sa are un sens, o motivație culturală, care se concretizează într-o armonie a identității personale și a celei naționale, cu apartenența la cultura europeană și la cea planetară. Totodată se relevă importanța adoptării unei noi legi a educației naționale, menită să fie stabilă și să cuprindă, mai mult principii decât date concrete și este propus un set de măsuri care să stabilizeze școala românească și să-i confere perspective bune de dezvoltare. Printre măsurile propuse se remarcă cele referitoare la oprirea introducerii de noi discipline școlare,  prin crearea, în cadrul materiilor existente, a noi conținuturi care să răspundă dinamicii societății contemporane(„Astfel, protecția mediului, combaterea poluării se pot studia la Geografie, educația financiară și bancară la Științe sociale și la Istorie (în liceu), educația civică și constituționalismul la Istorie, nutriția sănătoasă, educația igienică și educația sexuală la Biologie, circulația pe drumurile publice la Dirigenție etc. Practic, nu există discipline școlare actuale în cadrul cărora să nu se plieze temele stringente pentru actualitate”) dar și cele legate de programele și manualele școlare(„Pentru că toate acestea să se poată înfăptui, este nevoie de îndeplinirea foarte multor condiții, între care profesorii buni și manualele bune, dar și schimbarea percepției greșite despre școală, insinuate tot mai mult în spațiul public în ultima vreme:

– programele școlare sau curricula trebuie să fie, în mod categoric, simplificate, la toate materiile; mulți profesori preferă încă să predea mult și neinteligibil, în loc să predea mai puțin și înțeles de toți elevii;

– manualele trebuie să aibă forme coerente și să nu se schimbe an de an; manualele digitale vor înlocui, probabil, în viitor, manualele tipărite, dar scrisul de mână are încă un rol important în societate; preocuparea pentru cantitatea mare de informație trebuie să fie înlocuită cu preocuparea pentru informație clară, echilibrată și corectă;”)

Întreg materialul publicat de Academia Română se constituie într-o adevărată lecție despre modul în care ar trebui abordate și soluționate problemele învățământului românesc.

Realitatea este însă una dezastruoasă: învățământul românesc este la pământ și nu există niciun plan și nicio viziune a factorului politic pe termen scurt, mediu sau lung.

FORȚA NAȚIONALĂ  propune tuturor cetățenilor României și tuturor partidelor responsabile PLANUL RENAȘTERII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI NAȚIONAL  prin care solicităm implicarea tuturor participanților activi în procesul de educație precum și a ACADEMIEI ROMÂNE în REFORMAREA RADICALĂ a sistemului de învățământ românesc condiție esențială pentru păstrarea identității noastre naționale.

Așa să ne-ajute Dumnezeu!

 

SORIN-VALERIU NAȘ

Președinte FORȚA NAȚIONALĂ