Politică
Propunerea privind managementul privat, aprobată de Senat
Senatorii au aprobat în şedinţa de plen de miercuri propunerea legislativă prin care întreprinderile publice vor putea încheia contracte de management privat cu persoane fizice sau juridice.
Propunerea de lege, iniţiată de un grup de senatori PDL, PNL, PSD şi UDMR, a fost aprobată cu 66 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi şapte abţineri.La finalul şedinţei de plen preşedintele Comisiei juridice din Senat, social-democratul Toni Greblă, a criticat faptul că managerii privaţi pentru întreprinderile publice vor primi, potrivit coeficienţilor de salarizare din anexa legii, salarii foarte mari.„Acesta va primi în societăţile care au peste 1.500 de salariaţi 67.000 lei pe lună şi maximum 3,2% din profitul unităţii, în situaţia în care salariul minim este pe la 700 lei. E acceptabilă o asemenea diferenţă? Ce va face acest superman la o societate de apă din nu ştiu care municipiu? Va rezolva problema blocajului financiar?”, a spus preşedintele Comisiei juridice.Toni Greblă a apreciat că termenul de „manager privat” nu este potrivit, în opinia acestuia neexistând manager privat sau manager de stat, ci doar un management bun sau prost.„Termenul de «management privat» nu există în literatura de specialitate. În cazul reorganizării societăţilor de tip corporatist, parte a planului de redresare poate fi un management independent atâta faţă de acţionari, cât şi faţă de salariaţi, dar este parte a unui plan mai larg. Noi avem acum manageri de stat şi îi înlocuim cu manageri de stat? Managerul este un director, angajat de acţionar, care este statul român, şi i se dau sau nu criterii de performanţă. Să zicem «manager privat» este un nonsens. Indiferent cum se cheamă, este administratorul societăţii. (...) Managementul este bun sau prost. Nu există manager privat sau de stat”, a susţinut Greblă.În expunerea de motive a propunerii legislative se susţine faptul că, prin introducerea managementului privat pentru întreprinderile publice, autorităţile publice vor putea oferi 'servicii moderne şi eficiente şi vor furniza o plusvaloare pentru contribuabili'.„Unul dintre obiectivele majore ale repoziţionării în economia de piaţă a companiilor naţionale, regiilor autonome şi societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat este schimbarea. (...) Practica demonstrează că transferarea funcţiilor de administrare a unei astfel de instituţii de la un sistem de administrare publică, cu administratori numiţi de reprezentanţii statului în adunările generale ale acţionarilor, sau chiar de o autoritate publică, în cazul regiilor autonome, către un management privat este soluţia ideală de transformare a acestor întreprinderi în unele rentabile şi corect poziţionate pe piaţă, în concurenţă loială cu societăţile comerciale private similare”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.Senatorii au aprobat şi raportul de admitere, cu amendamente, întocmit de Comisia pentru administraţie, cu 69 de voturi pentru, 20 de voturi împotrivă şi cinci abţineri.Printre cele 45 de amendamente propuse în comisia de specialitate la propunerea legislativă se numără şi cel potrivit căruia prevederile legii nu se aplică întreprinderilor publice aflate în proces de privatizare sau celor care în ultimii trei ani consecutivi au avut bilanţuri pozitive cu obţinerea de profituri nete mai mare de 25% din cifra de afaceri anuală.De asemenea, legea stabileşte atât principiile care stau la baza încheierii contractului de management privat al întreprinderilor publice, cât şi modalitatea organizării concursurilor de selecţie a managerilor privaţi.În ceea ce priveşte criteriile de performanţă a managerului privat, acestea sunt aprobate de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), respectiv de ministerul de resort sau de autoritatea administraţiei publice locale, după caz.Managerul privat va fi plătit prin participarea la profitul net al întreprinderii publice numai dacă în anul financiar încheiat rata profitului net este mai mare decât cea realizată în anul precedent, dacă acestă rată este cel puţin egală cu cea cuprinsă în criteriile de performanţă.Legea are un caracter ordinar iar Senatul este prima Cameră sesizată în acest caz.