10.000 de euro, DAUNE echitabile pentru Pavel Coruţ, după ce Gigi Becali l-a numit "diavol"

În 16 aprilie, la mai bine de trei ani de la primul termen al procesului, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât, în procesul de insultă şi calomnie intentat de Coruţ lui Becali, ca finanţatorul Stelei să-i plătească scriitorului 10.000 de euro drept daune morale, la care se adaugă 2.000 de lei, cheltuieli de judecată.

În motivarea acestei decizii, instanţa apreciază că dreptul pârâtului la libertatea de exprimare, respectiv al lui Becali, nu justifică afirmaţiile acestuia, făcute public, în cadrul intervenţiei telefonice în cursul unei emisiuni la postul OTV la care a participat apelantul reclamant (Pavel Coruţ) în 24 ianuarie 2010, că reclamantul ar fi un "diavol", un "tâlhar", un "nenorocit" ("cel mai mare nenorocit al neamului românesc"), "cea mai mare jigodie şi cea mai mare zdreanţă de om", care, în opinia Curţii, au depăşit limitele libertăţii de exprimare, ținta afirmaţiilor sale fiind persoana apelantului reclamant.

Instanţa consideră că acordarea daunelor morale se justifică atâta vreme cât Coruţ a probat că Becali a făcut, în public, afirmații calomnioase și jignitoare la adresa lui, prin care i-a fost produsă o suferință pe plan moral, social și chiar profesional şi i-a fost cauzat un prejudiciu de imagine, fiindu-i încălcată astfel o componentă a vieţii private.

Referitor la banii ceruţi de Coruţ drept despăgubiri, Curtea de Apel a apreciat că "suma de 10.000 euro reprezintă o satisfacţie echitabilă acordată reclamantului pentru atingerea adusă onoarei, demnităţii şi reputației sale de scriitor cunoscut, de afirmaţiile pârâtului şi este de natură să împiedice realizarea, continuarea sau repetarea unor asemenea afirmaţii dăunătoare de către pârât, care este de asemenea o persoană publică şi avea la data săvârşirii faptei ilicite calitatea de europarlamentar (avută de Becali la acea vreme - n.r.)", după cum se menţionează în documentul citat.

În acelaşi context, instanţa arată că "nu poate fi reţinută valoarea (150.000 de euro - n. r.) solicitată de către persoana ce a suferit prejudiciul moral, deoarece, dacă ar fi aşa, determinarea unui astfel de prejudiciu ar fi lăsată doar la aprecierea subiectiva a persoanei interesate".

Curtea de Apel Bucureşti subliniază, de asemenea, că despăgubirile morale "nu trebuie să constituie un motiv de îmbogăţire fără justă cauză".

"Acordarea prejudiciului moral semnifică o reparaţie morală de principiu, iar în lipsa unor criterii legale de determinare a cuantumului unor astfel de despăgubiri, practica judiciară a stabilit că despăgubirile morale nu trebuie să constituie un motiv de îmbogăţire fără justă cauză. În speţă, Curtea apreciază că daunele morale acordate apelantului reclamant conferă acestuia o satisfacţie echitabilă, în operaţiunea de cuantificare a daunelor morale avându-se în vedere suferința reclamantului pe plan moral, social și profesional, prejudiciul de imagine cauzat precum şi jurisprudenţa în materie a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care, atunci când acordă despăgubiri morale, nu operează cu criterii de evaluare prestabilite, ci judecă în echitate", se mai arată în motivare.