72 de femei, ucise de soț în anul 2020. Consilier local: „Ordinul de restricție nu rezolvă nimic. Ne trebuie brățări electronice”

 

 

Violența domestică este atât o tragedie, cât și o realitate. În anul 2020, zeci de femei au murit din cauza partenerul agresiv.

 

Un astfel de caz a avut loc și la Cluj, nu cu mult timp în urmă. O tânără stabilită în Cluj, asistentă medicală în vârstă de 30 de ani, a fost atacată cu cuțitul în plină stradă, în cartierul Gheorgheni din Cluj-Napoca, în luna august a anului 2020. Aceasta a fost ucisă de iubitul ei din mai multe lovituri de cuțit.

Alexandra Oană, consilier local, a explicat că de multe ori pentru femei, cel mai periculos loc este propriul cămin. Chiar și așa, femeile se întorc de aproximativ 7 ori la partenerul agresiv până să îl părăsească, de multe ori fiindcă nu vor să distrugă familia.

„Cel mai periculos loc pentru o femeie este, în continuare, propriul cămin. Contrar așteptărilor, aici au loc cele mai multe abuzuri, agresiuni, omoruri cărora femeile le cad pradă. Iar pandemia nu a făcut decât să agraveze lucrurile pentru victime. Deși au toate motivele să părăsească o relație abuzivă, în jur totul le spune să nu o facă. Statisticile arată că femeile se întorc la partenerul abuziv în medie de 7 ori până iau decizia finală. Rușinea, sentimentul de neputință, nesiguranța financiară, presiunea să nu «strice familia», lipsa informațiilor le reduce la tăcere și le determină să nu raporteze agresiunile. Iar pe unele le condamnă la moarte”, a spus Alexandra Oană într-o postare pe Facebook.

30% din ordinele de restricție emise, încălcate de agresator

Există și cazuri în care femeile „își iau inima în dinți” și raportează abuzurile la poliție, iar de cele mai multe ori acest lucru le pune într-o situație și mai periculoasă.

Autoritățile emit un ordin de restricție, dar acesta nu este întotdeauna respectat de către agresator:

„Ce se întâmplă atunci când totuși o fac? Când își strâng curajul, își iau inima în dinții, trec peste teamă, rușine, presiune și cer ajutorul autorităților? În cel mai bun caz, polițiștii sau instanța emit un ordin de protecție, adică o foaie de hârtie ce interzice agresorului să se apropie de victimă. Deși se știe că perioada ce urmează raportării e cea mai periculoasă pentru victime, cam atât pot face autoritățile pentru ele”, a adăugat Alexandra Oană.

Anul trecut, 30% din ordinele de restricție au fost încălcate.

„În 2020, instanțele au emis peste 8.000 de ordine de protecție, iar agresorii le-au încălcat în 30% dintre cazuri. Fără brățări electronice, aceste ordine sunt doar niște hârtii de care agresorii nu țin seama și care nu oferă niciun fel de protecție victimelor”, punctează consilierul local.

Soluția - brățări electronice pentru agresatori

Printr-o petiție Declic intitulată „Brățări electronice pentru infractori”, susținută de Alexandra Oană, care a adunat 28.541 de semnături, se dorește implementarea unui sistem de monitorizare prin brățări electronice.

Pentru ca ordinele de protecție să aibă valoare, este absolut necesar ca agresorii să fie monitorizați de Poliție prin intermediul brățărilor electronice, se arată în petiție.

Prin aceste brățări, autoritățile ar primi o alertă și ar putea sesiza că femeia este în pericol.

„Dacă agresorii ar avea brățări electronice sistemul de monitorizare ar genera o alertă când aceștia încalcă limitele teritoriale stabilite, iar poliția ar putea interveni rapid pentru a proteja în mod real victima”, a adăugat Oană.

După un eveniment din Chilia, județul Ilfov, în care mama a doi copii a fost înjunghiată mortal de șoțul său, au început să se ia câteva măsuri. Legea brățărilor a trecut de Senat, dar a rămas blocată în Camera Deputaților.

„În februarie 2020, o femeie din Chitila, mamă a doi copii, de 3 și de 5 ani, a fost înjunghiată mortal de soțul ei, deși avea un ordin de protecție împotriva acestuia. Nu a ajutat-o cu nimic. Ministrul Vela s-a angajat atunci să facă din problema monitorizării agresorilor o prioritate și în 1 aprilie (să fi fost un semn?) legea a trecut de Senat. S-a blocat însă în Camera Deputaților. De ce?  Bună întrebare!”, a evidențiat Alexandra Oană.

Ordinele de restricție sunt „simple hârtii”

Petiția „Brățări electronice pentru infractori!” explică și de ce este nevoia de brățări este vitală, cum funcționează în prezent sistemul în cazurile de violență domestică și cum ar funcționa dacă legea ar fi implementată:

„Fără brățări electronice pentru agresori, ordinele de restricție sunt simple hârtii.

În 2019, polițiștii au emis la nivel național 7.986 de ordine de protecție provizorii (valabile 5 zile).  Iar instanțele judecătorești au emis 7.899 de ordine de protecție. Dintre acestea, 1/3 au fost încălcate.

În teorie, după ce emit aceste ordine de protecție, polițiștii ar trebui să verifice dacă agresorii respectă limitele teritoriale. În realitate, acest lucru se întâmplă foarte rar, pentru că nu sunt suficiente resurse umane (un polițist se ocupă de sute de dosare și are cazuri și pe teren).

Într-un caz de violență domestică în care agresorul ar avea dispozitiv de monitorizare și s-ar apropia de persoana agresată, sistemul de monitorizare ar genera o alertă vizibilă pentru polițiști. Astfel, autoritățile ar ști când atacatorul a încălcat limita teritorială stabilită de ordinul de protecție și ar putea să intervină rapid pentru ca victimele să fie protejate în mod real.

Până când agresorii nu vor fi monitorizați prin intermediul brățărilor electronice, victimele vor muri, protejate doar de niște hârtii.”

Sursă foto: Declic