monitorulcj.ro Menu
Actualitate

Satele din Cluj iau lecţii de agricultură de la studenţii din Mexic şi Argentina

18 studenţi străini şi români vor colecta informaţii despre potenţialul agricol şi turistic al tuturor localităţilor din judeţul Cluj.

Nouă studenţi străini din Republica Moldova, Croaţia, Spania, Franţa, Mexic şi Argentina şi nouă studenţi de la USAMV Cluj vor aplica mai multe chestionare primarilor şi fermierilor din satele din judeţul Cluj într-un proiect derulat în premieră pentru România care are ca scop colectarea informaţiilor despre potenţialul agricol şi turistic al fiecărei localităţi care participă la proiect.

Va fi creată o strategie în agricultură

Informaţiile colectate prin intermediul proiectului urmează a fi utilizate în vederea conceperii şi implementării unei strategii unitare în domeniul agro-alimentar, strategie menită să ierarhizeze priorităţile de investiţii. Informaţiile vor viza resursele agricole şi turistice ale localităţii neutilizate în momentul de faţă, viziunea proprie a autorităţilor locale în ceea ce priveşte modalitatea optimă de dezvoltare a localităţii, priorităţile de dezvoltare pe care autorităţile locale le-ar implementa în situaţia în care ar dispune de resursele necesare şi nu în ultimul rând, proiectele pe care administraţiile locale intenţionează să le implementeze cu precizarea surselor de finanţare.


Prea puţine produse din Cluj pe rafturile magazinelor

„Ce diferă acest studiu de alte studii derulate este faptul că are o componentă calitativă şi nu o componentă cantitativă. Pe noi ne interesează care sunt resursele care există la nivelul diverselor comunităţi locale şi în special acele resurse care nu sunt suficient valorificate. Este o cercetare calitativă pentru că dorim să vedem care este opinia şi care sunt aşteptările pe care le au cei din zonele respective. Scopul final al strategiei este de a reduce lanţul agroalimentar care există în momentul de faţă de la producător până la consumator”, a declarat Felix Arion, directorul AgroTransilvania Cluster. El a adăugat că cea mai mare problemă este faptul că în Cluj, produsele agroalimentare din judeţ nu se regăsesc atât de mult pe tarabe şi pe rafturile magazinelor. “Noi dorim să le facilităm producătorilor acest acces cu precădere aici şi dacă este cazul să meargă mai departe spre alte judeţe, regiuni sau să exporte”, a subliniat Arion.

Potrivit acestuia, deja au avut loc două simulări de acest gen, una la Câmpia Turzii şi alta la Dej. „Studenţii au fost de acord să ne ajute. Ei se deplasează la fiecare comunitate şi aplică chestionarul. Este în premieră acest proiect”, a mai declarat Arion.


Potrivit reprezentanţilor Consiliului Judeţean Cluj bugetul alocat pentru acest proiect se ridică la suma de 400 de lei.

Trebuie să mâncăm produse româneşti

„În 2005, Direcţia Agricolă avea 120 de oameni, reprezenta ceva, consultanţă, inclusiv aceste fotogafii pe care încercăm să le facem acuma. Direcţia Agricolă a dispărut cu totul, au rămas aproximativ 15-16 persoane, nu mai ai cu cine lucra. Trebuiau înfiinţate acele camere agricole. Acest lucru nu s-a făcut. Sperăm să le organizăm cel mai târziu anul viitor. Era nevoie de această fotografie a momentului să vedem cum stăm acuma. De vreo opt ani de zile ne odihnim şi această fotografie era nevoie de ea pentru a face această strategie. Cel mai greu lucru este să o punem în practică şi să se întmple ceva pentru agricultura şi industria alimentară din ţara noastră şi să ajugem să mâncăm produse româneşti măcar 70-80%, nu din import cam cum se mănâncă acuma”, a declarat Ivan Ilarie, consilier judeţean.


Studenţii, încântaţi de proiect

Studenţii străini s-au arătat încântaţi de acest proiect. „Vom vorbi cu oameni din administraţia publică locală şi cu fermieri locali. Singurul lucru cu care ne-am confruntat a fost momentul în care am discutat despre asociaţiile agricole. Dacă ei sunt de acord cu aceste asociaţii, din două comune ne-a venit acelaşi răspuns: dacă vine cineva din exterior şi spune hai să formăm o asociaţie agricolă suntem de acord absolut, vedem că sunt foarte multe beneficii în asta, dar dacă vine colegul meu sau vecinul şi spune hai să facem o asociaţie nicidecum, nu vrem să împărţim nimic, nu avem încredere în vecini”, a precizat Diana Croitor, studentă din Republica Moldova.