FOTO - Povestea celui mai vechi ceas de turn din Cluj care a ajuns gazdă pentru porumbeii oraşului

În turnul clădirii Reduta care găzduieşte acum sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj-Napoca se află cel mai vechi ceas de turn din judeţul Cluj şi unul dintre cele mai vechi din Transilvania. “Sunt practic foarte puţine ceasuri cu o vechime similară în oraşele din România şi chiar multe oraşe europene nu se pot mândri cu un asemenea vestigiu. Cu toate acestea, nu este cel mai vechi ceas din Transilvania pentru că există localităţi rurale, biserici izolate, mai ales în sudul Transilvaniei, în zona de colonizare săsească în care s-au păstrat şi ceasuri ceva mai vechi”, afirmă Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic Cluj-Napoca.  

Deşi este vechi de aproape 275 ani şi este unul dintre puţinele ceasuri cu o asemenea vechime din România, ceasul nu mai este funcţional de aproximativ 75 de ani şi nu s-au găsit până acum nici fondurile necesare şi nici meşterii potriviţi pentru repararea lui. Salvarea ceasului ar putea veni însă anul viitor, cu fonduri de la Consiliul Judeţean Cluj.

Ceasul s-a oprit acum 75 de ani

Ceasul din turnul clădirii Muzeului Etnografic al Transilvaniei de pe strada Memorandului a încetat să mai dea ora exactă de aproximativ 75 de ani, iar de atunci aşteaptă să sosească momentul şi omul potrivit care îl va readuce la viaţă. Deocamdată ceasul din turn este doar o gazdă tăcută pentru porumbeii oraşului care nu au ezitat să-şi lase “urmele” peste tot. Ceasul care în secolele trecute dădea ora exactă pentru tot oraşul este acum plin de rugină, cu mecanismul înţepenit şi fără clopotele care sunau la fix şi la jumătate.

Iniţial, ceasul era amplasat în vechiul turn al bisericii Sf. Mihail

Până să ajungă în turnul Muzeului Etnografic, ceasul a mai schimbat două locaţii, iar povestea ceasului este fascinantă. “Datează aproximativ din 1740 şi a fost amplasat iniţial în vechiul turn baroc al bisericii Sf. Mihail. Biserica avea în sec. XVIII, până în 1763, un turn baroc care era amplasat pe faţada principală, în dreapta intrării principale. În acel turn a fost amplasat ceasul. Turnul a fost demolat în 1763, fiind avariat în urma unui cutremur”, povesteşte Tudor Sălăgean.

Din turnul bisericii, ceasul a fost mutat pe turnul Porţii Mănăşturului care era cel mai spectaculos turn medieval al Clujului. “Turnul era amplasat undeva la intersecţia străzilor Memorandumului cu Emil Isac şi cu Samuil Micu, în apropiere de Primăria actuală. Era un turn spectaculos, înalt, cu sisteme defensive complexe şi ceasul a fost amplasat pe acest turn într-un mic turnuleţ de lemn deasupra acestui turn”, adaugă directorul muzeului.

Tudor Sălăgean afirmă că în momentul în care turnul a fost demolat în anul 1840 pentru a permite lărgirea căilor de acces în oraşul Cluj, ceasul a fost luat şi amplasat pe clădirea Reduta, în care se află astăzi Muzeul Etnografic al Transilvaniei care era practic una dintre cele mai importante clădiri administrative ale Transilvaniei, locul în care se întrunea Dieta Transilvaniei şi întruniri ale Guvernului Transilvaniei.

Ceasul a fost funcţional până în anii ‘30

Ceasul a fost amplasat în poziţia actuală şi a funcţionat o anumită perioadă de timp, până la ieşirea sa din uz undeva în secolul XX. În secolul XIX a existat o perioadă în care nu a funcţionat, apoi a fost repus în funcţiune după 1900, dar din 1930 nu mai există informaţii despre posibila funcţionare a ceasului, dar mecanismul este păstrat în cea mai mare parte. “Ceasul ca tip este unul de biserică catolică, în sensul că era dotat cu un clopot mai mare care semnala orele şi un clopot mai mic care semnala jumătăţile de oră. Aceste clopote s-au pierdut din păcate şi ele vor trebui returnate, dar în cea mai mare parte a sa mecanismul ceasului este foarte bine păstrat tocmai pentru că a avut şansa să fie păstrat într-o instituţie de cultură şi cu funcţii administrative anterior şi astfel nu a ajuns la fier vechi ca majoritatea vechilor ceasuri de turn din Transilvania”, spune Tudor Sălăgean.

Publicul ar putea avea acces în turn

Până acum nu s-au găsit fondurile necesare pentru repararea ceasului, dar salvarea lui ar putea veni anul viitor. “Noi intenţionăm să restaurăm ceasul şi să-l repunem în funcţie şi sperăm ca alocaţia bugetară pe 2014 să ne permită să facem acest lucru. Avem o estimare pe care nu aş vrea neapărat să o discut pentru că vreau să mai obţin şi alte oferte dar nu e vorba de o sumă exorbitatantă”, explică directorul Muzeului Etnografic.

Potrivit conducerii instituţiei, ceasul ar putea deveni accesibil pentru vizitare după o mică amenajare a spaţiului. Accesul s-ar putea face pentru grupuri mici cu anumite ocazii.

Conducerea muzeului a aplicat şi pentru fonduri în cadrul unui program al Ambasadei SUA, dar răspunsul a fost negativ. De asemenea, s-a încercat o colaborare cu Direcţia de Cultură, dar tot fără rezultat.

La un moment dat, în urmă cu câţiva ani, existau probleme şi cu găsirea unui ceasornicar potrivit. “A existat la un moment dat o îmbătrânire accentuată a ceasornicarilor şi era dificil de încheiat un asemenea contract cu ei”, punctează Tudor Sălăgean. Acum, ca urmare a existenţei multor ceasuri de turn din ţară există şi mulţi meşteri tineri capabili să repare un asemenea ceas.