Circulă o legendă conform căreia sub aproape toate marile orașe medievale se găseau tuneluri care comunicau între ele.
„Privind istoria în ochi. 100 de portrete de țărani transilvăneni” este titlul cu care se prezintă expoziția care dă startul unei serii de evenimente care vor avea loc în cadrul Muzeului Etnografic din Cluj-Napoca cu ocazia aniversării Centenarului Marii Uniri.
Expoziţia de grafică «Una nostalgia indescrivibile» a artistului Constantin Udroiu va fi inclusă în programul Carnavalului.
Tradiţiile din Cluj şi din zonele limitrofe recomandă ca în noaptea dintre ani să se mănânce linte şi carne de porc, precum şi peşte gătit cu solzi cu tot, pentru a avea bani şi noroc în Noul An.
Din cele 20 de turnuri de apărare ale vechiului Cluj, doar două mai sunt în picioare, iar din alte două turnuri se păstrează doar rămăşiţe.Turnul Croitorilor a fost reabilitat abia în 2009, pentru Turnul Pompierilor se caută soluţii încă din anii ’80, iar urmele zidurilor de apărare care se mai păstrează sunt ascunse în câteva curţi din centru.
În cei 700 de ani de istorie ca oraş, Clujul datorează mare parte din dezvoltarea sa fulminantă din epoca medievală faptului că avea posibilitatea de a oferi siguranţă. Comunitate violentă din fire, clujenii s-au pus în serviciul dinastiei de Anjou pentru a-şi redobândi libertatea, în contradicţie cu o mare pare a nobilimii transilvănene care nu dorea să-l recunoască pe Carol Robert de Anjou rege al Ungariei.
Tinerii clujeni apreciază festivalurile, cinematografele și spațiile de evenimente culturale din oraș, în timp ce instituțiile și centrele culturale, muzeele, bibliotecile și galeriile de artă mai trebuie să convingă și să cucerească acest public.
Turiştii aflaţi în aceste zile la Veneţia, dar şi localnicii sunt fascinaţi de “turcii” din Harghita, “babele” din Maramureş şi „dracii” din Maramureş.