Cluj: Pentru a avea bani în Noul An, tradiţia recomandă lintea şi peştele cu solzi

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a declarat că multe dintre obiceiurile din zona Clujului sunt specifice atât românilor, cât şi maghiarilor şi germanilor.

"E specific faptul că există mai multe etnii şi fiecare sărbătoreşte Anul Nou într-un fel anume, dar, în acelaşi timp, sunt foarte multe elemente comune. Printre tradiţiile comune pentru români, maghiari, germani sunt cele legate de alimentele care trebuie consumate în noaptea de Anul Nou. Se mănâncă porc, pentru că este considerat un animal foarte norocos şi ca să aducă noroc pentru tot anul. Nu se mănâncă pasăre, în general, găină în special. Peştele era, de asemenea, considerat norocos pentru masa de Anul Nou pentru toate etniile, dar în special peştele gătit cu solzii pe el, pentru că solzii reprezintă banii şi prosperitatea. De asemenea, grăunţele, fasolea şi mai ales lintea. Lintea este considerată un aliment aducător de noroc. Se crede că cine are linte pe masă va avea o mulţime de bani în anul care vine şi se spune că cine mănâncă linte nu o să aibă niciodată punga goală", spune istoricul Tudor Sălăgean.

Tradiţia recomandă şi să se doarmă în noaptea dintre ani, pentru că visele arată cum va fi Noul An, şi să nu fie lăsate femeile să intre primele într-o gospodărie.

"Este bine să se doarmă de Anul Nou măcar un pic, aşa se considera la Cluj, şi e bine să visezi, pentru că visele din noaptea de Anul Nou au semnificaţie specială, pot fi premonitorii. Se face şi calendarul de ceapă, care este comun pentru toate etniile. Se dezbrăca ceapa de coajă, se făceau 12 felii şi se punea sare pe fiecare felie, iar acolo unde se muia sarea se considera că vor fi luni ploioase, cele pe care nu se muia sarea se considerau a fi secetoase. Ca variantă e calendarul de usturoi. Cel care trebuie să intre prima dată în casă trebuie să fie bărbat şi nu e bine să fie femeie. Nu e bine ca în prima zi din Noul An să dai nimic din casă, nu e bine să chemi medicul, nici măcar să nu te întâlneşti cu el, ca să nu ai probleme medicale în anul care vine", mai spune Tudor Sălăgean.

Un obicei specific zonei este şi Vergelul, când fetele încercau să afle dacă se vor mărita şi cine le este ursitul.

"Ca formă de magie premaritală este Vergelul, care e specific pentru zona Clujului şi care se practica şi la sate, şi la oraşe. Vergelul este o formă de ghicire a viitorului soţ. Are mai multe variante. E o variantă cu farfuriile întoarse; fetele puneau câte 6 - 12 blide cu gura în jos şi sub fiecare dintre ele puneau oglindă, pieptene, pâine, mălai, inel, cercei, verighetă, carne, slănină, brânză, lemn, cărbune sau alte obiecte şi fiecare dintre fetele prezente îşi alegea câte o farfurie, iar obiectul aflat sub ea îi oferea indicii despre viitorul soţ. Dacă, de exemplu, găsea oglindă, era considerat semn bun, în sensul că tânărul ar fi unul frumos; dacă era pieptene era un tânăr colţat, cu dinţi mari. Pâinea însemna bogăţie, iar mălaiul însemna sărăcie, adică soţ bogat sau sărac. Iarăşi, inelele, verigheta, cerceii însemnau bogăţie, în schimb cărbunele însemna om urât. O altă variantă de Vergel era cea cu mâţa. Se punea o pisică pe o masă şi în jurul ei participanţii puneau câte o jumară, iar dacă pisica mânca jumara uneia dintre fete se considera că ea se va mărita prima în anul care vine. La oraşe, dar şi la sate se făcea Vergelul şi cu plumb topit; se turnau picături de plumb topit în apă rece şi se formau nişte litere sau diferite forme apropiate de nişte litere şi se considera că ar putea indica numele iubitului. Era, de asemenea, o formă de ghicit cu găluşte; se modela câte o formă de găluşcă pentru fiecare posibil candidat, iar găluşca ce se ridica prima la suprafaţă indica iubitul care va veni primul", povesteşte istoricul clujean.

Tot pentru a-şi afla ursitul, fetele se uitau în oglindă dezbrăcate sau se spălau în vale în noaptea dintre ani.

"Exista obiceiul ca fetele să se uite în oglindă dezbrăcate pentru a vedea imaginea viitorului iubit. Sau într-un ciubăr cu apă. Se mergea şi la vale să se spele în noaptea de Anul Nou, pentru că se considera că aceasta aduce sănătate, noroc şi atrage tinerii în anul care vine", menţionează Tudor Sălăgean.

Potrivit altor obiceiuri, oamenii trebuiau să îşi atragă norocul furându-şi porţile sau lăsând uşile şi geamurile deschise de Anul Nou.

"La sate e şi furatul porţilor în noaptea de Anul Nou, ca să intre Anul Nou fără restricţii şi norocul în toate gospodăriile. E bine şi să porţi haine noi sau cel puţin o haină nouă. De asemenea, spălatul cu prima apă e o tradiţie regională destul de puternică. Se consideră că cel care se spală cu prima apă de la fântână va avea mult noroc şi multă sănătate şi din acest motiv fiecare membru al unei familii încerca să se trezească el primul. Ca forme de sărbătoare colectivă, în unele localităţi se practica strigatul peste sat, în sensul că tinerii se urcă pe două dealuri şi strigă cu voce tare tot ce s-a întâmplat în sat în anul care a trecut, în general lucrurile rele, moravurile care trebuiau îndreptate. Erau şi roţile de foc, roţi învelite în paie aprinse, la care li se dădea drumul de pe dealuri. Se considera că purifică noaptea de Anul Nou şi că aduc noroc şi sănătate în anul care vine. De asemenea, comun tuturor e obiceiul de a face zgomote puternice pentru a îndepărta spiritele rele şi de a deschide cât mai larg uşile şi ferestrele pentru a permite norocului să intre în casă", explică directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.