Despre democrație în epoca Internetului. Se schimbă regimurile de la tastatură?

Chiar dacă opiniile diferă, se pare că toată lumea este de acord că Internetul a devenit nu doar un concurent serios pentru televiziuni, dar și un agent social ce poate exercita o influență enormă între cetățeni.

Monitorul de Cluj vă invită să descifrăm împreună enigma „Partidului Facebook” .

Cum funcționează rețele sociale în situațiile de interes general?

Marți, Euronews publica un articol despre „e-revoluțiile” ce au început să aibă loc în Europa. Sunt menționate cazul Ungariei, unde mobilizarea generală a cetățenilor a reușit să aducă zeci de mii de oameni în stradă și să întoarcă o lege prin care guvernul dorea tocmai taxarea utilizării Internetului. De aici, până la „Marșul Indignării Publice” de lunea aceasta, nu a mai fost decât un singur pas. Din nou, zece mii de oameni au ieșit în stradă, de data aceasta pentru a condamna corupția guvernamentală și a cere o conducere democratică.

Anul trecut,  zeci de mii de bulgari din peste 30 de orașe au organizat pe Internet proteste împotriva facturilor ridicate la electricitate și a veniturilor mici. În scurt timp, evenimentul s-a transformat în cea mai mare manifestație anti-guvernamentală din Bulgaria ultimilor 16 ani, ducând la demisia Guvernului. În mod evident, Internetul a devenit o forță mediatică.

Tinerii și Internetul

La alegerile din țara noastră au votat peste 11 milioane de  români, atingându-se un procent de participare cum nu s-a mai văzut în România din 1992. Față de alte alegeri, unde prezența tinerilor a fost descurajantă, de această dată contribuția lor a avut un aport decisiv. Cum majoritatea tinerilor nu petrec mult timp în fața televizoarelor, Internetul a fost sursa informativă principală utilizată de aceștia. De ce preferă tinerii mediul online?

În primul rând, pe Internet, te poți implica activ. Aici ți se permite nu numai să selectezi din o mulțime de surse de informare, dar și să distribui respectiva informație cunoscuților și să emiți propriile opinii sau materiale. Credibilitatea și structura comunitară sunt alți doi factori  pentru care prestigiul Internetului devine superior canalelor de știri TV. Deși un singur filmuleț cu mii de oameni așteptând să voteze la Paris poate fi banal, sau de o veridicitate dubioasă, simpla multiplicare a lor prin diferite surse, face ca tema să devină importantă și veridică deopotrivă. Desfășurarea în cascadă a imaginilor și filmelor „creează un mediu emoțional, care definește sau ajută la definirea unei opinii despre un anumit eveniment”, este de părere jurnalistul Paul Niculescu. Acesta atrage atenția asupra faptului că aplicații precum Twitter permit utilizatorilor să difuzeze mesaje „pe fugă”, aproape în timp real, reușind în multe cazuri să fie cu un pas înaintea canalelor de media. Acestea preiau ulterior informația chiar din aceste surse. În acest fel, ia naștere generația așa numiților iReproteri.

În interviul acordat Euronews, Lucian Mîndruță a declarat că la alegerile prezidențiale din România, ecranele mari au fost învinse de  mici (nota red.: ale telefoanelor mobile), tocmai pentru că cele din urmă au fost mai interactive: „ Pe ecranul cel mare nu erau decât oameni care să-ți spună ce să gândești și cum să votezi, de aceea ecranele mici au fost mai puternice”.

Manipulare și Internet

Posturile de televiziune favorabile pierzătorului de duminică au fost nevoite să recunoască aportul substanțial pe care Internetul l-a jucat în deznodământul prezidențialelor. Însă ele au fost mai degrabă preocupate să denunțe „spălarea pe creier”   și „mesajele cretine” (Adrian Ursu, respectiv Mugur Ciuvică, citați de Adevărul) care au circulat acolo. Cu toate acestea, prezența online a candidatului Victor Ponta a fost deosebi de activă: pe  pagina sa oficială de Facebook, apreciată de peste 800 de mii de utilizatori, au fost transmise în mod constant mesaje de campanie. De ce nu au funcționat atât de eficient? Un indiciu ni-l oferă chiar televiziunile aservite care, în paralel, s-au alăturat partidelor pentru a face campanie murdară, venind cu acuzații calomnioase și zvonuri neconfirmate.

Lucian Mândruță, activ în toată această perioadă, explică de ce propaganda PSD a avut exact un efect invers: „Campania lor nu a mers, pentru că se prezenta o realitate paralelă, la care oamenii au reacționat, informându-se unii pe alții. Lumea a început să se revolte pe Internet ca reacție la minciunile cu care se arunca în ei la TV. Ei nu se mai recunosc în acest mediu care le insultă inteligența, ci își comunică unul altuia despre România reală. Manipularea lor nu a funcționat pentru că unii se pot manipula singuri pentru o cauză mai bună. Ei au crezut că se adresează unor proști care sunt separați, dar lumea a fost deșteaptă împreună”.

Cine are interesul să manipuleze pe Internet?

Rețele precum Facebook oferă cetățenilor capacitatea de a se grupa și de a crea spații de dezbatere și schimb de informații, într-un mediu care desființează barierele geografice. În acest fel, deși nu pot fi preîntâmpinate, dezinformările sau manipulările pot fi demascate.  Este ceea ce s-a întâmplat în cazul protestelor din Iran 2009, cu anumiți utilizatori care-și creaseră identități false pentru a transmite mesaje pro-guvernamentale.

De cele mai multe ori, până acum, s-a dovedit că în situațiile de forță majoră, guvernele sunt acelea care doresc să manipuleze prin Internet: tot în Iran, „au fost devoalate mai multe pagini Internet pretins de opoziție, prin care se diseminau texte propagandistice de dezinformare”, arată Paul Niculescu.  Atunci când nu își pot exercita influența asupra celor ce li se împotrivesc, oficialitățile pot acționa și brutal, prin cenzură: în cazul conflictelor din Egipt, care au dus la căderea regimului Mubarak, guvernul a blocat inițial mediile sociale de pe Internet, iar în final a oprit cu totul accesul la Internet. În mod similar, regimul turc Erdogan a restricționat accesul cetățenilor la canalele de Youtube și Facebook.

Victoria lui Obama a prevestit supremația Internetului

50 de milioane de tineri au votat în 2008 la prezidențialele din SUA. Această cifră reprezintă cu puțin sub 25% din totalul electoratului american. Așadar, generația „nativilor digital” a influențat în mod considerabil rezultatul alegerilor. De aceasta s-a ocupat și echipa lui Obama, care a luat foarte în serios electoratul online, lucrând în campanie cu unul dintre fondatorii Facebook.  Prin diverse website-uri, aplicații și forumuri de discuție, candidatul Obama a antrenat publicul online în campania electorală.

Lucian Mândruță: „Nu există un președinte al Internetului”.

Se cuvine ca la sfârșit să încercăm răspunsul la o întrebare. Putem spune că „Internetul” câștigă alegeri sau răstoarnă regimuri? Lucian Mândruță a oferit un răspuns: „Internetul nu ne poate guverna. El nu este o ființă, ci e un loc unde se adună oameni. Nu există un președinte al Internetului. Și în zona țării noastre există încercări de manipulare prin Internet, dar oamenii liberi sunt acolo și pot discerne, chiar dacă există postaci plătiți și propagandiști pro-bono. Influența Internetului nu trebuie supralicitată, oamenii liberi și bunul-simț au decis. Guvernanții trebuie să se ocupe cu guvernarea corectă a țării, nu de conspirații”.