Nesupunere civică? Nu. NESIMȚIRE „activistică”

Nici bine nu s-au stins bine ecourile scandalului de la Liceul de Muzică Sigismund Toduţă, că un alt caz scandalos în care sunt implicaţi profesori din Cluj este pe cale să izbucnească.

Un activist de mediu din Cluj învaţă elevii despre nesupunerea civică şi îi încurajează să sară gardurile cu care sunt împrejmuite parcurile. Totul cu acordul profesorilor de la un prestigios liceu din Cluj-Napoca în cadrul programului Şcoala Altfel. La nici 14 ani împliniţi, zeci de elevi au fost învăţaţi cum să nu respecte reguli şi să se răzvrătească împotriva celor care îngrădesc accesul în diferite spaţii din oraş. Întreaga acţiune a fost orchestrată de activistul de mediu şi protestatarul de serviciu Adrian Dohotaru. “Am propus un atelier de eco-civism despre nesupunere civică, cu exerciții practice, nu doar teorie”, spune Dohotaru.

De la strâns de gunoaie la sărit garduri

Elevii unei clase de la Colegiul Naţional George Coşbuc au participat, cu mic, cu mare, la exerciţiul demonstrativ care s-a lăsat cu escaladarea unor garduri şi scrisori deschise în care copiii îi cereau primarului Emil Boc să le dărâme.

“Inițial, nu s-a înscris nimeni, în ciuda faptului că m-am prezentat respectabil din partea Centrului Rațiu pentru Democrație pentru ca acest concept de nesupunere civică să nu pară excesiv de straniu pentru un profesor neinițiat. Am găsit până la urmă o clasă de a VI-a, de la germană matern, Colegiul Național George Coșbuc, școală pe care am absolvit-o cu mândrie și eu. Profesoara nu a venit din cauza unei viroze, niște părinți i-au adus la întâlnire, dar apoi mergeau la lucru. La telefonul fără fir s-a ajuns că vom strânge gunoaie. Deci sunt lăsați pe mâna mea”, mai povesteşte Dohotaru.

“Bă, știți ce facem? Sărim garduri!”

Adrian Dohotaru i-a dus pe elevi în campusul Universității de Științe Agricole și de Medicină Veterinară (USAMV), unde le-a povestit despre “toată istoria conceptului de nesupunere civică”.

“Mi se pare că nimeni nu ascultă în ciripeala generală, mă enervez ușor și schimb placa: Bă, știți ce facem? Sărim garduri! Ok, dar știți de ce sărim garduri azi? Că nu o facem de teribilism…Pentru revoluție, răspunde un băiat. Pentru libertate, sare altă fată. Ca să intrăm mai mulți în parc. Dar de ce nu îi lasă pe oameni să intre?, completează altul”, este dialogul purtat de protestatar cu copiii.

Dohotaru a început să le explice despre regulamentele universitare actuale care “pot să prevadă accesul strict al studenților și profesorilor în campus”. Între timp, “copiii se grăbesc să sară gardurile, în parc se joacă. Sunt mai interesați acum de nesupunere civică”.

Ce face ISJ Cluj?

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj spun că profesorii şi părinţii elevilor nu au ştiut cu cine au de-a face. Despre sancţiuni, nicio vorbă.

“A venit (n.red. Adrian Dohotaru) ca membru din partea unei fundaţii, iar acţiunea a fost făcută prin acea fundaţie  care este în legătură cu Casa de Cultură a Studenţilor. A fost diriginta cu ei, dar ea nu îl cunoştea pe acest domn, Adrian Dohotaru, nu ştia cu cine are de-a face. Am vorbit cu conducerea şcolii şi cu diriginta clasei şi cu Adrian Dohotaru, care mi-a spus că de fapt, el a vrut să arate prin această acţiune cum să nu se facă. Părinţii au avut reacţii positive. Nu avem de ce sau pe cine să sancţionăm. Bineînţeles că se va face o analiză, dar nu cred că se va ajunge la sancţiuni. Poate doar un avertisment”, a comentat şeful ISJ Cluj, Valentin Cuibus, situaţia.

Cine este Adrian Dohotaru

Adrian Dohotaru este “protestatarul de serviciu” al Clujului el fiind cunoscut pentru numeroasele proteste pe care le organizează  sau la care ia parte. Dintre protestele la care a participat amintim cele împotriva proiectului minier de la Roşia Montană şi cele împotriva mutării romilor de pe strada Coastei în Pata Rât. De asemenea el derulează mai multe campanii legate de reaproprierea spațiului public, cu precădere zone verzi. Într-un interviu, Dohotaru spunea: “M-am născut în aceeaşi zi cu Hitler, constelaţie fatidică ce îmi atenuează opţiunile radicale de stânga”.