Ponta, atac la procurori: Blochează fondurile europene. Niciun cuvânt despre cei care comit fraude

Fie că vorbim de reabilitarea drumului turistic Răchiţele-Ic Ponor, de Centrul de Deşeuri, de licitaţia pentru reabilitarea drumurilor judeţene, de licitaţia privind salubrizarea stradală sau despre proiectul Bike Sharing, în prezent toate aceste proiecte sunt blocate.

Mai mult, mai marii judeţului nu-şi asumă nici semnarea unor noi documente care ar putea atrage fonduri europene pe implementarea altor proiecte de interes judeţean sau naţional, cel mai grăitor exemplu în acest sens fiind implementarea transportului intermodal.

Ponta atacă procurorii, nu cei care comit fraude

Într-un interviu difuzat sâmbătă pe un post de televiziune, mai mult sau mai puţin voalat, Victor Ponta a lansat un atac la adresa procurorilor care efectuează anchete legate de proiecte pe bani europeni. Niciun cuvânt despre cei care comit fraude.

„Datele ne spun aşa: 7% din fondurile europene după 5 ani, toate programele suspendate. De ce este mai puţin noul ministru: în ultimele trei luni, autorităţile statului au ridicat documetele de la lucrările de apă, în 20 din 40 de judeţe. Vorbesc de anchete penale. Când există o suspiciune, acel proiect se blochează. Eu nu pot decât să rog autorităţile statului să îşi specializeze oamenii, procurori care să fie specializaţi în fondurile europene, care sunt destul de puţini. Suntem ţara campioană absolută la reclamaţiile din România despre România. Suntem singura ţară unde un europarlamentar cere să se taie fondurile europene, mi se pare domnul Buda, de la Cluj. Această reclamageală naţională, vreau să ştie toată lumea, are un cost. Eu am auzit teoria de la ofiţerii descoperiţi, gardienii revoluţiei: există un cost. În momentul în care ai o mie de proiecte suspectate de fraudă se opresc”, a declarat Ponta.

Centrul de Deşeuri, cel mai răsunător eşec

Bătălia pentru finalizarea Centrului de Deşeuri se dă la DNA. Primii vinovaţi – echipa de implementare, care a lăsat (din neglijenţă?) lucrurile să ajungă până în acest punct – caută, la rândul lor, vinovaţii. Culmea, toţi sunt vinovaţi, numai ei nu. Consiliul Judeţean Cluj a depus o plângere penală împotriva constructorului acuzând lucrări de mântuială şi zeci de nereguli. În paralel, însă, există o altă plângere înregistrată tot la DNA Cluj împotriva funcţionarilor publici din cadrul CJ Cluj care s-au ocupat de proiectul Centrului de Deşeuri. În această plângere, consilierul judeţean Mihai Seplecan cere procurorilor să verifice echipa de implementare sub aspectul comiterii infracţiunilor de abuz în serviciu, fraudă şi spălare de bani. În acest moment, contractul a fost reziliat, iar CJ Cluj se chinuie să organizeze o nouă licitaţie, având în vedere că termenul pentru finalizarea proiectului expiră în decembrie 2015.

De 6 ani, CJ Cluj se chinuie să termine un drum de 20 km

Consiliul Judeţean Cluj a anunţat că va organiza o nouă licitaţie pentru finalizarea drumului turistic de la Răchiţele-Ic Ponor. Acest proiect este unul din multele proiecte finanţate din bani europeni şi ratate ale CJ Cluj, cu numeroase nereguli şi cu o expertiză care arată că tot ce s-a construit până acum pune în pericol siguranţa rutieră şi pietonală, experţii propunând inclusiv demolarea a ceea ce s-a construit. Cine va suporta pagubele de până acum? În septembrie 2014, Ministerul Dezvoltării Regionale avertiza conducerea CJ Cluj că există riscul ca întreg contractul de finanţare să devină neeligibil din cauza faptului că planează suspiciuni de fraudă, iar instituţia va trebui să scoată bani pentru plata lucrărilor pentru finalizarea acestui drum.

Efectul DNA. Oleleu A REFUZAT să semneze cererea de finanţare pentru transportul intermodal

Viepreşedintele CJ Cluj, Ioan Oleleu a refuzat, anul acesta, să semneze cererea de finanţare, chiar dacă plenul Consiliului Judeţean l-a mandatat să semneze cererea de finanţare.

De frica procurorilor DNA, vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Ioan Oleleu, a pus în pericol un proiect de 76 de milioane de euro, finanțat din fonduri europene, care viza construirea unui centru intermodal care să transforme Aeroportul Internațional Cluj Napoca într-un punct important pe harta transportului de marfă.

Chiar dacă termenul de 26 februarie de depunerii a cererii de finanţare pentru terminalul intermodal a fost ratat, directorul Aeroportului Cluj, David Ciceo, are încredere că în toamnă va reuşi să obţină finanţarea europeană pentru acest proiect.

Povești nemuritoare: proiectul Bike-Sharing, amânat din nou

Sistemul Bike-Sharing este blocat din cauza contestației la licitația pentru întreținerea rețelei de biciclete. Proiectul Bike-Sharing prin care vor fi puse la dispoziția clujenilor, gratuit, 540 de biciclete și vor fi realizate pistele necesare ar fi trebuit să fie gata în vara anului 2013. Al doilea termen pe care l-a anunțat primarul Emil Boc a fost august 2014, dar acum reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca au venit cu o nouă amânare: august 2015. Acum, proiectul este blocat din cauza contestației la licitația pentru întreținerea rețelei Bike-Sharing.

“Epopeea” licitației pentru salubritate

În aprilie 2015, au fost deschise ofertele din cadrul licitației pentru salubrizare stradală și deszăpezire. Procedura a fost reluată anul acesta din cauză că instanța a dat câștig de cauză Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) care a decis că licitația trebuie reluată. Istoria contorversatei licitații a început în septembrie 2013. Documentația de atribuire a fost contestată în opt rânduri de toate firmele care au depus oferte. Primăria a reanalizat ofertele, a stabilit un nou câștigător, rezultatul fiind iarăși contestat. CNSC a decis anularea licitației, decizia CNSC fiind contestată de Primărie ca în final instanța să dea câștig de cauză CNSC. Astfel, Primăria s-a văzut obligată să reia licitația anul acesta. Până la stabilirea unui câștigător al licitației, contractul cu Rosal și Brantner pentru salubritate stradală și deszăpezire a fost prelungit.

Parcul industrial Tetarom IV pierde finanţarea europeană de peste 17 milioane de lei

Construcţia parcului industrial Tetarom IV din judeţul Cluj pierde finanţarea europeană în valoare de peste 17 milioane de lei, după ce consilierii CJ au votat încetarea contractului de finanţare, motivând că proiectul nu va putea fi implementat până la data impusă, 31 decembrie 2015.

Preşedintele CJ Cluj, Vakar Istvan, a declarat că renunţarea la finanţarea europeană pentru realizarea parcului industrial Tetarom IV este "cea mai bună soluţie în momentul de faţă" şi că, până acum, din bugetul judeţului s-au cheltuit aproximativ 2,5 milioane de lei, pentru lucrări la parcul respectiv.

Lucrările la parcul industrial Tetarom IV au început în mai 2014, însă licitaţia de atribuire a proiectului a fost contestată, iar lucrările au fost suspendate.

Preşedintele Camerei de Comerţ Cluj, Ştefan Dimitriu, pus sub control judiciar

În martie 2015, procurorii anticorupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar pe o durată de 60 de zile, începând de la data de 3 martie 2015, a preşedintelui Camerei de Comerţ Cluj, Ştefan Dimitriu, administrator al SC de Construcții Napoca SA. Procurorii DNA îl cercetează pe Dimitriu pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene. Dimitriu spunea la acea dată că procurorii au ridicat documente legate de o lucrare derulată cu fonduri europene la Luncani, judeţul Cluj, fiind vorba despre o lucrare de canalizare, reabilitarea unei grădiniţe şi o lucrare de tratare a apei, executate de Napoca Construcţii.