Liderii NATO se reunesc la Varşovia pentru un summit menit să demonstreze unitatea lor în faţa Rusiei tot mai agresive

Preşedintele american Barack Obama, care ia parte la ultimul summit al alianţei occidentale înainte de expirarea mandatului său, în ianuarie, le va cere aliaţilor europeni să dea dovadă în continuare de fermitate faţă de decizia Rusiei de a anexa Crimeea şi de a-i susţine pe rebelii rusofoni din estul ţării.

Cele 28 de state membre NATO vor aproba oficial desfăşurarea a patru batalioane, formate din 3.000 până la 4.000 de militari, în ţările baltice şi în estul Poloniei, pentru a linişti aceste state şi a dovedi că Alianţa este pregătită să îşi apere toţi membrii. Soldaţii vor fi desfăşuraţi prin rotaţie.

“Acesta este un moment definitoriu pentru securitatea noastră”, a declarat joi secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele polonez Andrzej Duda. “NATO răspunde rapid şi cu hotărâre”, a adăugat el.

Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia au cerut o prezenţă permanentă a NATO, pe fondul temerilor că Moscova ar putea încerca să le destabilizeze guvernele prooccidentale prin atacuri informatice, prin susţinerea proruşilor, prin manipulare a presei şi chiar prin incursiuni teritoriale.

Criticii spun că planul NATO nu este suficient de amplu pentru a determina Rusia să renunţe la eventualele sale planuri.

Kremlinul neagă că ar avea astfel de intenţii şi acuză NATO că este agresorul, pentru că îşi împinge graniţele tot mai aproape de fostul teritoriul sovietic, pe care Moscova îl consideră sfera sa de influenţă.

Preşedintele rus Vladimir Putin a făcut mai multe gesturi care par menite să reducă tensiunile înainte de summit, deşi Moscova şi-a subliniat intenţia de a desfăşura rachete cu capacitate nucleară la Kaliningrad, o enclavă rusă între statele membre NATO.

Liderul de la Kremlin a fost de acord cu o reuniune a Consiliului NATO-Rusia săptămâna viitoare, a doua din acest an a forului consultativ care a fost suspendat după ce Moscova a anexat Crimeea în 2014.

De asemenea, Rusia a fost de acord cu o rezoluţie ONU care îi permite UE să intercepteze transporturi de arme către Libia prin Marea Mediterana, iar Putin a discutat telefonic cu Obama înainte de reuniunea la vârf a NATO.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat că cei doi nu au ajuns la un acord pentru o cooperare în lupta împotriva organizaţiei teroriste Statul Islamic în Siria.

Premierul David Cameron, care şi-a anunţat intenţia de a demisiona după ce majoritatea britanicilor au votat pentru ieşirea din UE la referendumul din 23 iunie, va încerca să sublinieze angajamentul activ al ţării sale faţă de securitatea occidentală, pentru a reduce temerile privind ieşirea ţării europene cu cel mai mare buget militar din blocul comunitar.

“Fundalul acestui summit este decizia istorică luată luna trecută de ieşire din Uniunea Europeană, dar acest summit va fi o ocazie pentru noi să demonstrăm contribuţia enormă pe care o face Marea Britanie la securitatea Europei şi NATO şi că vom continua să facem acest lucru şi din afara UE”, a explicat un oficial din Guvernul britanic.

În mod ironic, primul punct pe ordinea de zi a summitului va fi semnarea unui acord pentru o cooperare militară şi de securitate mai profundă între UE şi NATO. Alianţa urmează să îşi anunţe oficial susţinerea pentru operaţiunile UE din Marea Mediterana.

De asemenea, NATO susţine şi eforturile UE de a reduce afluxul de refugiaţi şi migranţi dintre Turcia spre Grecia.

Ţara gazdă, Polonia, a încercat joi să reducă valul de critici americane şi europene privind încălcarea statului de drept prin îngrădirea Curţii Constituţionale. Parlamentarii conservatori de la PiS au adoptat în grabă un amendament la legea controversată de funcţionare a instanţei supreme a ţării. Însă criticii spun că acest amendament nu rezolvă principalele probleme ridicate de normă.

Comisia Europeană desfăşoară o anchetă oficială privind respectarea statului de drept în Polonia în acest dosar.