Tişe, dispus să renunţe la Centrul de Deşeuri

Contractul pentru construirea Centrului de Management al Deşeurilor a fost atribuit în urmă cu cinci ani pe vremea când preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj era tot Alin Tişe.

„Sperăm să implementăm cât mai repede acest proiect foarte important pentru clujeni. Avem fondurile necesare şi, în scurt timp, vom avea şi un sistem de management modern, conform, al deşeurilor la nivelul judeţului”, Alin Tişe (15 iulie 2011)

“Nu vreau să mă adâncesc în nămol. Acest proiect este compromis în totalitate. Va trebui să decidem dacă acest proiect continuă sau nu mai continuă. Vorbim de 15 milioane de euro. Sunt bani europeni, pe care noi i-am luat şi i-am folosit. Facem o analiză să vedem cât anume ar trebui să dăm înapoi dacă spunem azi stop joc” Alin Tişe (19 iulie 2016)

După cinci ani, conducerea Consiliului Județean Cluj își asumă public eșecul proiectului Centrului de Deşeuri.

“Avem în analiză şi am cerut direcţiilor de specialitate să îmi prezinte o analiză, am avut discuţii şi cu o parte din primari, există riscul ca acest Centru de Management Integrat al Deşeurilor, datorită întârzierilor de 4 ani, să fie compromis în totalitate. Într-un timp foarte scurt, toate primăriile din judeţ, Primăria Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, vom trebui să decidem dacă acest proiect este compromis, dacă continuă sau nu mai continuă. Este o decizie extrem de grea de luat, nu ne vom permite să mergem cu un proiect care ştim că astăzi nu va funcţiona nici în 2022. Sunt bani europeni, dar noi va trebuie să decidem toţi ce facem: oprim proiectul cu obligaţia de a returna banii sau continuăm proiectul pe cheltuieli neeligibile. Trebuie să acoperim aceste costuri neeligibile. Vom avea inclusiv un studiu extern care să ne spună stop joc”, a spus marţi, într-o conferinţă de presă, Alin Tişe.

Tişe spune că în zonă, din cauza furtului de pământ, sunt alunecări de teren, dealul începând să o ia la vale.

“Deja sunt estimate câteva milioane de euro, ca și costuri neeligibile, în cazul în care decidem să continuăm lucrările la depozitul de deșeuri. Vorbesc despre sumele pentru cantitățile de deșeuri care au fost depozitate nelegal, la groapa de gunoi pe care avem  obligația să o închidem, mai sunt apoi costurile pentru lucrările de stabilizare a amplasamentului. Sunt bani care nu se vor deconta de la UE. Mai adăugăm, apoi, riscurile. Noi astăzi suntem în procedura de licitaţie pe prima celulă. Probabil că vom finaliza adjudecarea contractului în luna septembrie, dacă vom avea contestaţii ne vom duce încă 2-3 luni. Să presupunem că semnăm contractul în septembrie. 18 luni este durata de execuţie a primei celule, ne ducem în 2018 dacă se termină la timp. Dar ce lucrare aţi văzut dumneavoastră să se termine la timp? Poate va fi gata în 2019. După aceea va trebui să începem licitaţia pentru operatori. La Bistriţa pentru operatori licitaţia a durat 3 ani. Sunt bani mulţi. Trecem de 2020. Operatorul care operează prima celulă are obligaţia în contract să facă a doua celulă. Să vă imaginaţi că dăm în funcţionare prima celulă, tot gunoiul pe care municipiului şi judeţul îl produc vom umple prima celulă într-o perioadă de sub un an. Dacă acel operator nu-şi termină celula doi, el având un termen de 5 ani pentru finalizarea ei, ne întoarcem de unde am plecat. Nu vom avea unde să depozităm gunoaiele. Primăriile nu vor mai putea face staţii temporare dacă noi deja avem prima celulă”, a mai spus Tişe.

Preşedintele CJ Cluj spune că a comunicat această decizie tuturor partidelor politice, având în vedere implicaţiile renunţării la acest proiect.

“Am comunicat partidelor, dar nu vreau să mă adâncesc în nămol, va fi un vot politic în Consiliu. Vorbim de bani publici care trebuie să-i dăm pe corecţii. 60 milioane de lei am primit de la Uniunea Europeană până acum. Vorbim de 15 milioane de euro. Sunt bani europeni, pe care noi i-am luat şi i-am folosit. Facem o analiză să vedem cât anume ar trebui să dăm înapoi dacă spunem azi stop joc. Mai mult, tot ce am cumpărat acum s-ar putea să fie depăşit peste 4-5 ani. Vorbesc de acele containere, pubele şi aşa mai departe. Eu sunt dispus să-mi asum aceste decizii. Toată lumea trebuie să-şi asume această decizie pentru că vom returna aceşti bani din buzunarul clujenilor. Am discutat cu 75% din primari din ADI care spun stop joc şi îmi cer să le dau soluţii rapid. Am discutat şi cu primarul Emil Boc, cu Garda de Mediu, cu Agenţia de Protecţia Mediului, cu primari, în ce măsură mai merită să facem acea staţie temporară în aceste condiţii”, a mai spus Tişe.

Tişe spune că până la finalul anului se va lua o decizie dacă proiectul Centrului de Deşeuri va mai continua. În locul acestuia, Consiliul Judeţean se gândeşte să construiască un incinerator de deşeuri.

“În luna august dau drumul la studiu şi în câteva luni avem studiul, sper ca până în toamnă, noi mergem mai departe cu CMID dar în paralel mergem şi cu studiul. Până la finalul anului vom lua o decizie. Într-un an vom avea incinerator. Ne trebuie 4-5 hectare pentru incinerator. Incineratoarele sunt foarte moderne, preţul lor diferă în funcţie de cât e de performant. Facem o analiză în profunzime şi decidem, albă sau neagră”, a mai spus preşedintele CJ Cluj.

Valoarea lucrării la Centrul de Deşeuri este de 107.520.012,54 lei fără TVA, din care 98% sunt fonduri europene, iar restul de 2% e contribuţia CJ Cluj, lucrarea fiind construită în proporţie de 65%. Termenul de execuţie iniţial a fost de 14 luni din 26 martie 2012, dar printr-un act adiţional lucrările au fost prelungite până în decembrie 2013. Şi acest termen a fost prelungit până în 19 octombrie 2014, după care a fost prelungit până în 31 decembrie 2015. Ultimul termen anunţat a fost anul 2019.

Oficialii CJ Cluj au reuşit să ducă opinia publică cu zăhărelul, promiţând organizarea unei noi licitaţii încă din luna decembrie a anului trecut, apoi termenul s-a mutat pentru luna ianuarie, apoi pentru luna februarie şi tot aşa. La sfârşitul lui 2014, CJ Cluj a reziliat contractul cu antreprenorul Atzwanger, invocând executarea unor lucrări neconforme, iar în ianuarie 2015 a depus o plângere penală împotriva firmelor care execută lucrările la centru.

Mai mult, conducerea CJ Cluj a decis rezilierea contractului şi cu firma Napoca SA, firmă căruia Atzwanger îi subcontractase lucrările de construcţie a Centrului de Deşeuri. Napoca SA aparţine omului de afaceri Ioan Bene, care a fost trimis în judecată pentru dare de mită în dosarul fostului preşedinte al CJ Cluj Horea Uioreanu şi care în prezent este cercetat şi într-un dosar de spălare de bani şi evaziune fiscală cu un prejudiciu estimat la 3 milioane de euro.

Între timp, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca au început urmărirea penală pentru lucrări fără autorizaţie, excavări ilegale şi furt de pământ la obiectivul Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) în judeţul Cluj.

O expertiză geotehnică relevă faptul că lucrările executate la Centrul de Deşeuri conţin grave deficienţe care pun în pericol întregul amplasament, experţii clujeni îndrăznind să numească această lucrare una “malefică”. Expertiza arată faptul că există riscul real ca întreaga construcţie să se prăbuşească.

Echipa de implementare a proiectului, aproximativ 20 de persoane, a încasat în total din noiembrie 2011 şi până în prezent 1.050.510 lei, adică peste 235.000 de euro. Din echipa de implementare a proiectului la Centrul de Deşeuri, se numără, printre alţii, Mariana Raţiu, Vinicius Mărgeanu, Simona Tatomir, Ştefan Iliescu, Corina Salanţă, Sanda Oltean, Diana Coman sau Claudiu Salanţă.