Horia Şulea cere acordul Prefecturii să declare stare de alertă din cauza deşeurilor

Potrivit unui comunicat transmis luni, în momentul de faţă, serviciul de salubritate care acţionează în localitate se află în imposibilitatea colectării deşeurilor menajere de la populaţie, ca urmare a faptului că nu i se mai permite depunerea lor în rampa autorizată pe care o folosea şi cu administratorul căreia avea contract.

“Având în vedere toate aceste aspecte, am solicitat în cursul zilei de astăzi Instituţiei Prefectului Judeţului Cluj, în baza prevederilor art 2. lit J, coroborat cu art. 24 lit. C ale OUG 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, acordul pentru declararea stării de alertă pe raza Comunei Floreşti, ca urmare a situaţiei serviciilor de salubritate, situaţie concretizată prin imposibilitatea depozitării deşeurilor într-o rampă autorizată”, a spus primarul comunei Floreşti, Horia Şulea.

Potrivit comunicatului, la mijlocul lunii, operatorul de servicii de salubritate, Quatro Eco Salub, a fost notificat de către firma Salprest Rampă de suspendarea contractului care îi permitea depozitarea deşeurilor la rampa ecologică.

„Acesta a motivat suspendarea contractului prin faptul că rampa pe care o operează s-a umplut şi nu mai poate primi noi transporturi. Rampa temporară ce deserveşte municipiul Cluj-Napoca este şi ea aproape de limită, aşa că depozitarea deşeurilor nu ne-a fost permisă. Transportul acestor deşeuri menajere la rampe din alte judeţe cu autospecialele de colectare este imposibil având în vedere că aceste transporturi ar dura aproximativ 10 ore/ autospecială. Problema este una acută, fiind similară la nivelul întregului judeţ, Clujul neavând în acest moment o rampă autorizată de depozitare a deşeurilor menajere”, se arată în comunicat.

Conforma aceleiaşi surse, operatorul de servicii de salubritate, Quatro Eco Salub, se confruntă şi cu un blocaj financiar, din cauza datoriilor înregistrate de Asociaţiile de Proprietari, via firmele de administraţie, acestea ajungând la aproximativ 500.000 lei.

Primarul Floreştiului, Horea Şulea, a declarat, luni, că starea de alertă va permite primăriei să treacă peste nişte etape de avizări de la diverse instituţii în vederea înfiinţării unei platforme pe care să fie descărcate din autospeciale deşeurile colectate de la populaţie şi apoi încărcate în containere şi transportate pe o rampă din Oradea.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Cluj, Ana-Maria Danciu, a declarat luni că situaţia semnalată de edilul comunei Floreşti va fi analizată în regim de urgenţă.

„Va trebui să aibă loc şi o verificare în teren a situaţiei şi vom face şi demersuri la Consiliul Judeţean pentru găsirea unei soluţii, deoarece această instituţie gestionează proiectul Centrului de Management Integrat al Deşeurilor (CMID)”, a declarat Ana-Maria Danciu.

Din data de 26 iunie 2015, platforma temporară de stocare a deşeurilor care deservea Clujul şi care se află la Pata Rât, la marginea oraşului Cluj-Napoca, a fost închisă definitiv. În apropierea rampei de la Pata Rât ar fi trebuit să funcţioneze acest Centru Integrat de Management al Deşeurilor. Proiectul a început în urmă cu câţiva ani şi este implementat cu fonduri europene de Consiliul Judeţean Cluj. Valoarea proiectului european este de 107.520.112,98 lei.

Din 2012 şi până în prezent, construcţia nu a putut fi finalizată din cauza unor probleme de proiectare şi de administrare a proiectului. Ultimul termen de finalizare al acestui Centru de Management Integrat al Deşeurilor a expirat în octombrie 2014, când CJ Cluj a reziliat contractul cu cele patru firme care se ocupau de realizarea lui. Reprezentanţii CJ Cluj anunţaseră că proiectul privind Centrul de Management Integrat al Deşeurilor este în curs de revizuire şi că noul termen pentru finalizarea lucrărilor era 31 decembrie 2015, dar acesta a fost prelungit, ultimul termen avansat fiind anul 2019.

Comuna Floreşti, cu o populaţie înregistrată de peste 30.000 de locuitori, este cea mai mare din ţară. Este o localitate limitrofă municipiului Cluj-Napoca, funcţionând, practic, ca un cartier al acestui oraş, deoarece mulţi dintre locuitorii comunei lucrează sau studiază în Cluj-Napoca.