Bomba cu ceas. Anul în care România ar putea ajunge ţara fără copii

Faţă de 1990, numărul naşterilor a scăzut cu peste 125.000. Ipotetic vorbind, printr-o reducere la absurd, dacă acest ritm se va păstra, în 75 de ani România ar putea fi ţara fără copii, scrie gandul.info.

Bineînţeles că acest lucru nu se va întâmpla, însă este cert că populaţia înregistrează o tendinţă de scădere constantă. România se află pe locul al treilea între statele membre UE în care populaţia vârstnică, de 80 de ani sau mai mult, este în continuă creştere, înregistrând un plus de 2% doar în ultimul deceniu. Tendinţa este una generală la nivel european, singurul stat în care nu au fost raportate niveluri mai ridicate ale cetăţenilor 80+ în ultimii zece ani fiind Suedia. Specialiştii avertizează că populaţia României, la nivel general, va continua să scadă, astfel că se aşteaptă ca până în 2060 numărul de locuitori din ţara noastră să ajungă la 14,3 milioane, cu 5,6 milioane locuitori mai puţin faţă de anul 2015. Ar fi cea mai drastică scădere într-un interval de o sută de ani, având în vedere că la recensământul din 1948, primul recensământ care a acoperit actualul teritoriu al României, populaţia stabilă a fost de 15,8 milioane locuitori.

„O populaţie de 14 milioane în anul 2060 poate fi luată în considerare dacă fertilitatea feminină rămâne la nivelul din ultimii ani – 1,3 copii la o femeie – şi fără a lua în considerare migraţia externă, care nu se poate prevedea”, declara pentru gândul profesor emerit doctor Vasile Gheţău, profesor la Facultatea de Sociologie de la Universitatea Bucureşti şi directorul Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Academiei Române.

Mai mult, femeile din România au ajuns să dea naştere copiilor la vârste mai înaintate decât o făceau în urmă cu 10 au 20 de ani. Potrivit datelor INS, în 2015, vârsta medie la care româncele au dat naştere primului copil este de 26,8 ani. Prin comparaţie, în 2000, acest indice atingea doar 23,7 ani. Diferenţa de 3 ani, într-un timp relativ scurt se traduce şi printr-o scădere a fertilităţii. 

O dată cu evoluţia şi schimbarea ţării, devine din ce în ce mai clară conturarea caracterelor şi personalităţilor individuale în rândul oamenilor, astfel că aceştia preferă să se axeze pe carieră, dezvoltare individuală şi dorinţa de a creşte copii într-un cadru călduros, lipsit de grijile financiare, chiar dacă asta înseamnă amânarea cât mai mult cu putinţă a naşterii acestora.

Sărăcia este un alt factor care determină scăderea naşterilor. România ocupă un loc fruntaş în Uniunea Europeană în ceea ce priveşe rata sărăciei relative.  Din păcate, există un număr important de familii care nu pot să le asigure un trai decent copiilor, fapt care generează o serie de lucruri negative precum: rată de absenteism şcolar mare, consum de droguri, excluziune socială, sentiment de inferioritate, săvârşirea de acte ilicite.

Dincolo de aceste aspecte, România se confruntă şi cu o altă problemă majoră. România continuă să fie ţara europeană cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile, respectiv de nouă decese la fiecare o mie de născuţi vii.