Actualitate
Datele dezastrului din traficul clujean. Mașinile ocupă 365 de terenuri de fotbal, iar 38.000 de persoane intră în oraș, majoritatea muncitori
Din 2015 în 2017, numărul de autovehicule a crescut cu 15%, în timp ce populația din Cluj-Napoca a crescut cu 0,5%, iar aproximativ 38.000 de persoane fac naveta zilnic spre serviciu, fie a intra în oraș, fie a ieși. Sunt datele studiului “Pact pentru Mobilitate”, făcut de un ONG, care încearcă să afle cauzele din spatele aglomerației actuale din traficul clujean.
Potrivit studiului, în Cluj-Napoca există trei tipuri de trafic: de tranzit, de navetism și traficul intern orașului.
“Una din cinci persoane face naveta zilnică în altă localitate decât cea de reședință. Adică, aproximativ 60.000 de persoane fac naveta zilnic în întregul județ din totalul de 340.000 de persoane. Una din cinci persoane ocupate face naveta în Cluj-Napoca, proporția este similară atât la nivelul municipiului, cât și la cel al județului. Adică, aproximativ 38.000 de persoane fac naveta zilnic spre serviciu, fie spre a intra în oraș, fie spre a ieși. Fluxul de intrare este format în proporție de 60% din muncitori și lucrători în servicii, cu educație gimnazială și liceală. Există un flux secundar de intrare format din persoane cu educație superioară și anume 35%. Aceste persoane locuiesc cu precădere în Florești, Apahida, Baciu și Cojocna. Fluxul de ieșire este format din persoane cu educație superioară, aproape 60%, care lucrează pe poziții de conducere, specialiști și tehnicieni. Aceste persoane reprezintă personalul de conducere și suport din unități de producție și spații logistice din proximitatea orașului Cluj-Napoca, în mod particular pe cele două axe est (Apahida, Jucu, Bonțida) și vest (Baciu, Gârbou, Aghireș”, menționează autorii studiului.
Mașinile din Cluj ocupă 365 de terenuri de fotbal
Studiul menționează că între 2015 și 2017, la nivelul orașului, numărul de autoturisme a crescut cu 16.750, ajungând la 131.673 de mașini sau 322 autoturisme /1000 de locuitori, plasând Cluj-Napoca mult peste media națională.
“Această creștere este una reală, rezultată din creșterea parcului auto și nicidecum din scăderea populației. Autovehiculele înregistrate în Cluj-Napoca ocupă o suprafață echivalentă cu 365 de terenuri de fotbal. În ianuarie 2016 erau înregistrate 46.386 de locuri de parcare publice (parkinguri, parcări, garaje), amplasate în special în zona centrală și în zonele rezidențiale în care predomină blocuri de locuințe construite înainte de anul 1990. Dacă ar fi să calculăm suprafața lor desfășurată, ar însemna că aceste parcări publice ocupă echivalentul a 129 terenuri de fotbal de dimensiunile Cluj Arena. Dacă însă luăm în calcul numărul real de autovehicule înregistrate în Cluj-Napoca în 2017, rezultă însă că mașinile staționate ocupă echivalentul a 365 de terenuri de fotbal”, menționează documentul.
Clujul celor 340.000 de oameni
În 2017, județul Cluj avea o populație de 727.000 de persoane. Studiul menționează faptul că populația din zona metropolitană a crescut cu 15,7%, adică cu aproape 14.000 de persoane, în timp ce populația din Cluj-Napoca a fost statică. În 2017, Cluj-Napoca avea o populație de 323.108 de persoane.
“Localitățile Florești și Gilău au împreună 42.000 de persoane, echivalentul cartierului Mărăști. Baciu și Gârbou însumează 14.000 de persoane, echivalentul cartierului Dâmbu Rotund. Apahida și Jucu împreună au 16.000, o populație de mărimea cartierului Iris. Scenariul optimist din punct de vedere al mișcării naturale (fertilitate și mortalitate) sugerează o populație a orașului Cluj-Napoca în 2026 de 340.000 de oameni. Scenariul pesimist sugerează o populație de 320.000 de oameni. Scenariul conservator ne arată că din punct de vedere al mișcării naturale, volumul de populație se va reproduce, per total. Însă, dacă luăm în calcul și mișcarea migratorie, imaginea este destul de diferită: orașul va crește până la 370.000 de persoane. Având în vedere creșterea localității Florești și a zonei metropolitane a municipiului Cluj-Napoca din 2011 până în 2017, ne putem aștepta ca cea mai mare parte a migrației să se fixeze până în 2026 nu în orașul propriu-zis, ci în ariile suburbane. Creșterea de aproximativ 50.000 de persoane, în acest scenariu conservator, se va realiza așa cum s-a întâmplat în perioada precedentă, prin creșterea populației suburbane”, mai menționează studiul.
Documentul mai precizează că “Primăria Cluj-Napoca trebuie să își asume o decizie: planifică un oraș pentru oameni sau pentru mașini”.
“Comportamentul nostru legat de decizia de a utiliza un anumit mijloc de transport este în primul rând influențată de existența și calitatea alternativelor de transport pe care le avem la mașina personală. Ca și recomandare pentru Primăria Cluj-Napoca propunem implementarea planurilor de transport personalizate care să răspundă la nevoile clujenilor: Business Travel Zone pentru Cluj-Napoca, Travel Plan pentru noile cartiere Bună Ziua, Borhanci, Travel Plan pentru școli”, menționează autorii studiului.
CITEȘTE ȘI