Clujenii pot „simți” Revoluția din ‘89. Expoziție inedită, deschisă la Muzeul de Istorie al Transilvaniei - FOTO

Șapte săli care doresc să transmită șapte stări în așteaptă pe clujeni prin care pe lângă că pot să afle mai multe informații despre Revoluția din ’89 și despre întâmplările din Cluj-Napoca, pot să „simtă” măcar puțin din ce au simțit clujenii care au trăit pe viu acele întâmplări.

„Este o expoziție de atmosferă. Am încercat să o facem cât mai interactivă încât să aibă un impact emoționat cât mai mare asupra tinerilor. Este organizată în șapte săli de diverse teme, dorindu-ne să exprimăm șapte stări: sala eroilor, sala străzii, sala reculegii, încheiem cu sala viitorului și cu niste concluzii. Comemorăm evenimentele petrecute acum 30 de ani din punctul de vedere a trei personaje: e eroului, a celor care au privit la televizor și a celor născuti în 1989”, a explicat Felix Marcu, directorul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei.

Hainele unui tânăr ucis în Piața Unirii, expuse pentru prima dată

Imagini din perioada „de glorie” a comunismului în România, discursuri ale lui Nicolae Ceaușescu, sentimentul de respingere a unui sistem care a împovărat românii se simte încă de la începutul expoziției. Apoi hainele unui tânăr care a murit în centrul Clujulului, în ’89 pentru libertate, Călin Mihai Țiclete, păstrând amintirile dureroase ale unor gloanțe ce i-au străbătut corpul stau pe un manechin fără chip, un manechin prin care se dorește să se vadă mulțimea de tineri care s-a revoltat, care a vrut o viață mai bună. Călin Mihai Țiclete este una dintre victimele evenimentelor desfășurate în data de 21 decembrie 1989 la Cluj-Napoca, iar cazul său este unul aparte, deoarece există mai multe ipoteze legate de locul în care și-a pierdut viața. În bibliografia de specialitate Mihai Țiclete este mențional pe lista celor decedați în două dintre locațiile în care au fost răniți și uciși protestatarii: în Piața Libertății (în prezent Piața Unirii) și la Hotel Astoria – Restaurant Metropol. Ceea ce se știe cu siguranță este că Mihai Călin Țiclete avea vârsta de 29 de ani, era tatăl unei fetițe, atunci în vârstă de 18 luni, și profesa ca inginer electronist. A fost ucis prin împușcare.

Revoluționarii din stradă

Un laitmotiv al expoziției ar fi un personaj colectiv- revoluționarii din stradă – reprezentați prin siluete grafice depersonalizate, esențializate, dar care totuși exprimă atitudini specifice acelei perioade, care sunt transferate direct pe o parte din pereții expoziției.

Trecând la următoarea încăpere ajungem în „plină Revoluție”, unde sunt expuse la dimensiuni mari fotografiile realizate de către profesorul Răzvan Rotta în ziua de 21 decembrie 1989 în centrul Clujului. Îl vedem pe Călin Nemeș, cu pieptul gol, iar lângă imagine sunt scrise câteva cuvinte: „Trageți! Eu nu sunt înarmat! Am doar inima”, iar inima noastră pare să sară peste o bătaie.

De asemenea, o parte din imaginile prezentate în cadrul expoziției au fost realizate de profesorul Eugen Moritz, care era proaspăt absolvent al Secției de Pictură din Cadrul Universității de Arte și Design din Cluj-Napoca. Cadrele sale, realizate cu un aparat de fotografiat ascuns în geantă, au surprins Piața Libertății (în prezent Piața Unirii), în ziua de 22 decembrie, înainte de fuga lui Nicolae Ceaușescu. Câteva fotografii care documentează starea de spirit a acelor vremuri sunt emblematice pentru mesajele stradale: „Eroii nu mor, ei stau la lor de onoare în conștiința neamului lor, a lumii întregi, slavă lor!”, „Trăiască România liberă!”, „Nu mai vrem comunism niciodată!”.

O încăpere aranjata ca o casă de pe vremea comunismului, care să inducă sentimentul de siguranță.

„Oamenii erau în casă, se uitau la televizor, se simțeau în siguranță în timp ce oameni mureau în stradă. Nu sunt piese de patrimoniu. A fost o mișcare generală în muzeu. Fiecare dintre membrii echipei, dintre colegii noștri au fost rugați să aducă de acasă obiecte pe care să le putem expune în așa fel încât vizitatorii să le poată atinge. Fiindcă dacă erau piese de patrimoniu nu le-ar fi putut atinge”, explică Ioana Gruiță, unul dintre organizatorii expoziției.

Viitorul

Apoi, spre final, apare viitorul. Tineri născuți în ’89 sunt scoși în evidență. De asemenea, un proiect care arată fotografii în alb și negru de atunci și fotografii color, făcute din același unghi, în prezent, se derulează una dupa ala, se suprapun, se înlocuiesc.