Pandemia a pus pe butuci cultura clujeană. Administrația locală, împreună cu organizatorii de evenimente culturale caută soluții

Miercuri după-masă a avut loc o dezbatere publică ce a avut ca principal subiect de discutție cultura clujeană, fiind intitulată „Starea sectorului cultural după pandemie. Finanțarea proiectelor culturale”.

Încă o sesiune de finanțări nerambursabile pentru cultură

Anul acesta ar urma să aibă loc două sesiuni de acordare de finanţări nerembursabile pentru sectorul cultural, una în vară, iar a doua la toamnă. Primarul Emil Boc i-a îndemnat pe cei care fac evenimente să gândească evenimente raportat la ceea ce vor decide autoritățile naționale că se va putea întâmpla anul acesta. 

„Având în vedere evoluția pandemiei, am solicitat celor care au depus proiecte să reevalueze proiectul în condițiile date, actuale, ținând cont de cadrul legal existent și să se exprime poziția cu privire la menținerea, amânarea sau anularea proiectului”, a declarat Emil Boc.

La dezbatere au participat principalii organizatori de festivaluri și evenimente culturale din Cluj.

CITEȘTE ȘI: EC, Untold, Jazz in the Park, TIFF, sub semnul întrebării. Se mai țin la vară festivalurile Clujului?

Primarul municipiului i-a asigurat pe organizatori că va sprijini sectorul cultural, care a avut de pierdut și din cauza faptului că banii care ar fi trebuit să meargă înspre acțiuni culturale au fost redistribuți provizoriu pentru lupta împotriva pandemiei de COVID-19.

„Menținem vibe-ul cultural al Clujului, ne vom bate pentru asta. Nu renunțați la evenimente, inovați, nu renunțați, fiți creativi. Noi vă vom susține” a spus Boc.

Principalele cerințe ale sectorului au fost legate de acordarea finanțării pentru proiecte, într-un nou val de aplicații.

Pierderi de mii de euro în sectorul cultural clujean

La discuție a participat și Rarița Zbranca, un pion important al culturii clujene, cu o experiență de peste două decenii în managementul cultural. Ea a explicat, pe baza unor studii, că sectorul cultural a fost profund afectat de pandemie, unele organizații ajungând să piardă doar în prima lună a stării de urgență zeci de mii de euro.

„Sectorul cultural este și mai lovit acum fiindcă trăiește cu contracte de muncă flexibile, pe durată scurtă. Sunt foarte mulți free-lanceri. La nivel european, sunt de trei ori mai mulți free-lanceri în domeniul cultural decât în domeniul economiei. Dacă găsim soluții aici, la nivel local, vom ști să reacțional la nivelul mare al economiei și asta nu cred că e puțin. Datele pe care le avem sunt subestimate la nivelul impactului cumulat între timp. După o lună de stare de urgență, veniturile organizațiilor culturale au scăzut cu 70% față de aceeași lună a anului precedent. 86% dintre ele și-au întrerupt activitățile și din prima lună o parte serioasă a sectorului a avut pierderi financiare care au variat de la 1.000 de euro în ceea ce privește organizațiile mici, până la 100.000 de euro. În lunile care au urmat, desigur, aceste pierderi se acumulează”, a explicat Rarița Zbranca.

CITEȘTE ȘI: Câți bani ar pierde Clujul, dacă UNTOLD, Electric Castle și TIFF vor fi anulate

Rarița a subliniat, de asemenea, importanța economică a sectorului cultural.

„E important să investim și să optimizăm sistemul de finanțare al proiectelor la nivel local. Organizațiile culturale locale aveau în anul 2018, 9 milioane de euro. Asta reprezintă cam de trei ori mai mult decât investiția pe care o face administrația locală prin finanțări de fonduri nerambursabile pentru toate organizațiile, nu doar culturale. Asta ne spune că dacă investim 1 euro în cultură, vom scoate de trei ori mai mult”, a explicat managerul cultural.

Măsuri care pot fi luate la nivel local

Clujenii care fac parte din viața culturală a orașului au venit și cu propuneri pentru a putea organiza evenimente în siguranță. Una dintre propuneri ar fi, folosirea de tuneluri dezinfectante și dezinfectanți pentru fiecare eveniment cultural.

„Ar avea sens ca la nivel local să ne gândim la un pachet de soluții pe care să le putem aplica colectiv. Mai exact, un set de dotări. Spre exemplu, două, trei tuneluri de dezinfectare și standere cu dezinfecant pot fi utilizate de la un eveniment cultural la altul, de la un spațiu cultural la altul. Ar fi o investiție colectivă foarte utilă și asta ne-ar ajuta să stabilim și niște criterii comune”, a mai spus Rarița Zbranca.

Primarul Emil Boc a adăugat că în cazul în care acele tuneluri vor fi acceptate la nivel național, Primăria va achiziționa câteva.

„Dacă autoritățile vor cere în continuare acele tuneluri cu dezinfectanți, dacă vor deveni condiții obligatorii, putem discuta să achiziționăm la nivelul municipalității câteva tuneluri de acest fel, care să fie utilizate nu numai pentru activitățile publice ale Primăriei, cât și pentru activitățile culturale”, a zis edilul.

CITEȘTE ȘI: Voluntarii CERT Transilvania au montat porți de decontaminare la patru spitale

„Cred că sunt unii operatori culturali care ar trebui validați și finanțați într-o altă formă și susținuți pentru că de-a lungul timpului au demonstrat că au calitate și aduc o vizibilitate extrem de importantă Clujului. Nu știu dacă e posibil legal asta, dar, poate, măcar am putea restructura acest sistem de finanțare pe mai multe plafoane, în funcție de experiența candidaților și de anvergura evenimentelor”, a spus Doru Taloș, președintele asociației Reactor de creație și experiment.

CITEȘTE ȘI: REACTOR, critică dură la adresa Primăriei Cluj-Napoca, pe scena UNITER