Substanțe periculoase, descoperite în blocurile din Cluj-Napoca și din alte patru mari orașe

Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) au evaluat calitatea aerului din interiorul unor clădiri, în timpul sezonului rece. Cercetătorii au analizat aerul din 100 de clădiri rezidențiale reabilitate termic, din cinci orașe mari din România: Bucureşti, Cluj-Napoca, Sibiu, Iaşi şi Timişoara.

Studiul a arătat că în 95% dintre clădirile investigate concentraţia de formaldehidă (gaz incolor cu miros înțepător) a depăşit valoarea de 50 ľg/m3, valoare prag reglementată în anumite ţări europene, iar în 10% dintre locuinţele investigate au fost înregistrate concentraţii ridicate de acetaldehidă (compus chimic organic).

Aceste concentraţii ridicate au fost asociate în principal cu o aerisire precară a camerelor investigate, respectiv utilizarea unor produse precum lumânările parfumate sau a uleiurilor volatile.

De asemenea, studiul mai arată următoarele: concentraţia de radon a depăşit în 52 % din case pragul de 300 Bq/m3 (valoare stipulată de legislaţia românească şi cea europeană). Radonul este un gaz radioactiv omniprezent, principala sursă de provenienţă a acestuia fiind solul. Radonul pătrunde uşor prin fisurile din fundaţie şi pereţi, prin podele şi pe lângă tubulatura utilizată pentru instalaţii, acumulându-se treptat în aerul de interior.

„Studiul a observat faptul că prezenţa pivniţei sub încăperea monitorizată, respectiv prezenţa unei plăci de beton sub podea atrage o reducere semnificativă a concentraţiei de radon în comparaţie cu situaţiile în care acestea nu erau prezente. La clasele de poluanţi menţionate anterior putem adăuga şi bioxidul de carbon (CO2), care, deşi nu este un poluant de interior, este atât un bun indicator al bioefluenţilor umani, cât şi un surogat pentru evaluarea gradului de aerisire al unei încăperi”, spun cercetătorii de la UBB.

CITEȘTE ȘI:

O echipă de cercetători din Cluj-Napoca a primit peste UN MILION de euro de la Guvernul Norvegiei. Cum vor folosi banii?