Nationala de handbal feminin a Romaniei a cistigat meciul amical disputat miercuri seara la Cluj: 27-25 (13-13) cu Ungaria. Elevele lui Tadici si Musi au inceput slab jocul si in minutul 4 erau conduse cu 4-0. Timpul de odihna cerut de Tadici s-a dovedit benefic si in minutul 12 „tricolorele“ au restabilit egalitatea (6-6) gratie reusitelor spectaculoase ale Adinei Meirosu. Apoi „dubla“ Anitei Görbicz, una dintre cele mai bune handbaliste ale lumii, a dus scorul la 10-7 pentru oaspete, care ajungeau mult mai repede in situatii de a marca decit gazdele. Din ce in ce mai bine organizate si cu Talida Tolnai excelenta intre buturi, romancele au condus pentru prima oara in minutul 30 (13-12). Dupa pauza scorul a ajuns la 16-14 (min. 34) pentru „tricolore“, care insa au fost egalate la 19 in minutul 42. Au fost suficiente 3 minute de foc ale pivotului Ionela Galca-Stanca, aceasta punctind de trei ori la rind de pe linia de 6 metri si ducind scorul la 23-19. Intr-un final spectaculos, dominat de paradele goalkeeperilor Tolnai (in final 11 interventii reusite) si Pálinger (19 i. r.), romancele si-au conservat avantajul obtinind o victorie meritata. Cele 52 de goluri au fost marcate de: Meirosu (8), Lecusanu (5 - 2×7m), Stanca (4), Maier (3), Amariei (3), Neagu (2) si Elisei-Ardean (2), respectiv Görbicz (7 - 2×7m), Vérten (5), Tóth (4), Hornyák (3), Bódi (2), Tomori (2), Szamoránsky si Szücs.     Dupa meci, cei doi antrenori au declarat pentru monitorul: „Dupa cele trei jocuri cu Norvegia am insistat in continuare pe latura fizica si din acest punct de vedere ma declar multumit. Fetele se afla la 70% din potential, greselile din aparare au venit pe fondul lispei de concentrare“ (Gheorghe Tadici); „A fost primul nostru meci de verificare dupa o perioada de antrenamente dure. Echipa mea a jucat bine in aparare si pe contraatac, dar a pacatuit mult in faza ofensiva, neputind gasi cheia depasirii unei defensive bine puse la punct. Per total, ma declar multumit de jocul nostru de echipa in fata unei formatii foarte bune. In prima repriza am reusit sa o scoatem din joc pe Stanca, dar in al doilea mitan n-am mai putut-o tine“ (Hajdu János).    Astazi, de la ora 19 (ora Romaniei), cele doua formatii se vor intilni din nou, de data aceasta la Nyíregyháza, sport.ro urmind sa transmita inregistrarea partidei cu incepere de la ora 21.30.    „Ultrasii“, o bila neagraChiar daca majoritatea celor aproape 2.000 de spectatori din tribunele Salii Sporturilor „Horia Demian“ au gustat spectacolul handbalistic aplaudind cu generozitate reusitele celor doua formatii, a existat un grup de suporteri care au dat dovada de xenofobie. Ei au scandat minute in sir „Romania nu va vrea“ si „E Romania, e tara noastra si ne p.... pe Ungaria voastra“, umbrind atmosfera de fair-play. Scandarile grupului n-au contenit nici dupa repetatele apeluri la sportivitate ale crainicului salii. 

Laurentiu Bus revine incet la forma care l-a consacrat. Accidentat in campionatul trecut, jucatorul s-a recuperat cu greutate, dar in putinele minute jucate dupa revenirea pe gazon a dezamagit. Trage tare acum la antrenamente, incercind sa isi multumeasca antrenorii. Revitalizat, cu pofta de joc, astfel se prezinta fotbalistul. In ultimul meci amical, cel cistigat cu Unirea Dej, s-a dovedit in forma maxima, reusind sa inscrie chiar un gol: „Ma simt foarte bine. Am scapat de tot de acea accidentare si acum nu mai simt nici o durere la picior. Sa speram ca nu este doar o forma de moment si ca voi continua sa joc la fel de bine. Imi doresc foarte mult sa am evolutii apreciate“, a declarat pentru monitorul tinarul fotbalist. In ceea ce priveste viitorul apropiat, Bus nu stie unde va evolua inca. Raminerea sa la Universitatea este conditionata de semnarea unui nou contract, cu anumite clauze: „Impresarul meu (n.r., Ioan Codoban) se ocupa de negocieri. Mai sint citeva aspecte de discutat. Trebuie stabilite si conditiile necesare. Vreau sa stiu si eu cind se va dori promovarea, ce planuri are conducerea, daca se vrea performanta“, a mentionat fotbalistul. Agentul sau va avea o intrunire in zilele urmatoare cu Radu Constantea, pentru a discuta detaliile noului angajament: „Vom discuta despre contractul sau. Dorim o clauza de reziliere in contract, precum si scoaterea unei clauze, care contravine regulamentului“, a declarat Ioan Codoban.

In localitatea poloneza Tarnowo Podgorne s-a incheiat faza meciurilor preliminare din grupele Diviziei B ale Campionatului European de baschet feminin U20. Desi avea calificarea asigurata, reprezentativa Romaniei a tinut sa incheie cu un succes aceasta faza a competitiei. Jocul cu Ungaria a fost unul de mare lupta, cu multe greseli de o parte si de cealalta, iar procentajele de reusita la aruncarile la cos au fost foarte slabe. Romania s-a impus in final cu scorul de 41-35 (18-5, 8-7, 10-8, 5-15), dar n-a reusit sa urce mai sus de locul 3 in clasament. Cele mai bune jucatoare ale invingatoarelor au fost Anita Mészáros (13 puncte, 9 recuperari), Enikö Tarta (9 puncte, 6 recuperari) si Claudia Pop (7 puncte). Cu exceptia pivotului Andreea Hutanu (16 minute jucate, 3 puncte marcate), clujencele au evoluat modest. Fara vreun punct marcat, Silvia Gradinaru a jucat 5, Andreea Pop 4, iar Oana Dunca 3 minute.     Ultimele rezultate din grupe au fost: Slovacia – Marea Britanie 93-38 (A), Suedia – Israel 73-42 (B), Polonia – Olanda 57-54 (B). Din grupa A merg mai departe Slovacia (7 puncte), Ungaria (7), Romania (7) si Irlanda (6), iar din cvintetul B Suedia (8), Polonia (7), Olanda (6) si Israel (5).     Astazi, de la ora 16.30, ora Romaniei, echipa pregatita de Simona Musat si Ioannis Diamantakos o intilneste pe cea a Poloniei in al doilea meci al sferturilor de finala. Daca vor reusi sa invinga, „tricolorele“ se vor intilni cu invingatoarea dintre Slovacia si Israel, iar cistigatoarea acestei partide isi va asigura nu numai locul in finala, ci si locul in Divizia A. Celelalte doua „sferturi“ sint Ungaria – Olanda si Suedia – Irlanda.     Urmeaza Campionatul European de baschet feminin U18 (Divizia A), intrecerile din perioada 18-27 iulie urmind sa fie gazduite de localitatea slovaca Nitra. Promovata in primul esalon anul trecut, echipa Romaniei va evolua in grupa A alaturi de Ucraina, Slovacia si Cehia. Din lotul tricolor fac parte si doua baschetbaliste de la clubul „PH“ Baschet Cluj, Andreea Pop (1,83 m) si Flavia Ferenczi (1,75 m).

Radu Constantea si Oncosul mai au promisiuni de onorat fata de jucatorimonitorul va prezinta astazi cazul unui jucator ignorat de oficialii formatiei de pe „Moina“. Sub protectia anonimatului, fotbalistul a acceptat sa vorbeasca despre situatia disperata in care a ajuns la Universitatea Cluj. Contractul semnat de el cu „Sepcile rosii“ nu este foarte mare, dar, chiar si asa, nu a fost respectat. „Nici nu mai stiu de cind nu mi-am primit salariul. Tot ce am agonisit in cariera am stricat de cind am venit la echipa asta. Eu incerc sa dau tot ce am mai bun, ma antrenez, dar situatia este critica“, si-a inceput marturisirea jucatorul. „Clubul ne ofera o singura masa pe zi, este prea putin, mai ales daca nu ai nici un ban. Nu pot sa maninc o singura data intr-o zi, mai ales dupa doua antrenamente. Ajung acasa epuizat. Cit am stat aici am stat pe banii mei si pe banii parintilor. S-a ajuns pina acolo ca trebuie sa cer bani de-acasa si alte lucruri ca sa pot sta in Cluj si sa joc pentru Universitatea“, a continuat „studentul“. Traieste intr-o camera de 20 de metri patrati, fara utilitati, cu inca o persoana, pentru ca nu are bani sa-si gaseasca o chirie decenta. Are o mare nedumerire, pe care spera sa o desluseasca in viitorul apropiat: „De ce ne mai tin aici, chiar nu pot sa inteleg. De platit nu ne platesc, sa ne dea actele sa ne gasim altceva, ar fi mult mai bine pentru toata lumea. Muncesc, muncim, de fapt, pentru ca sint mai multi in aceasta situatie, degeaba. Ce motivatie sa mai ai, in afara de placerea de a juca fotbal? Dar, la un moment dat, se atinge o limita si iti pierzi si motivatia“. Viitorul ii aduce in fata ochilor doar incertitudini, nimic sigur. „As vrea sa se schimbe lucrurile, imi doresc si inca sper sa fie mai bine“, a incheiat fotbalistul.     In acelasi timp, alti jucatori, unii aflati chiar pe picior de plecare, si-au primit in aceasta saptamina ultimele datorii de la „U“.

Intrecerile Cupei UEFA-Intertoto la fotbal au ajuns in ultima faza, cea a finalelor, miza acestora fiind cele 11 locuri calificante in turul doi preliminar al Cupei UEFA.     Printre combatantele care vor evolua simbata se afla si FC Vaslui. Elevii lui Viorel Hizo, in rindurile carora il regasim si pe fostul stranier al Universitatii Cluj, sirbul Nemanja Jovanovic, vor juca in capitala azera Baku, unde vor da replica celor de la Neftci. Returul acestei partide este programat pentru 27 iulie, la Vaslui.     Iata si celelalte intilniri ale primei manse din turul III al Cupei UEFA-Intertoto: Bnei Sakhnin (Israel) – Deportivo La Coruna (Spania), Panionios Atena (Grecia) – SSC Napoli (Italia), Sivasspor (Turcia) – Sporting Braga (Portugalia), Grasshopper Zürich (Elvetia) – Cernomoret Burgas (Bulgaria), Saturn Ramenskoie (Rusia) – VfB Stuttgart (Germania), Stade Rennes (Franta) – Tavria Simferopol (Ucraina), Sturm Graz (Austria) – FK Teplice (Cehia), NAC Breda (Olanda) – Rosenborg Trondheim (Norvegia), Odense BK (Danemarca) – Aston Villa (Anglia) si IF Elfsborg (Suedia) – FK Riga (Letonia).     Miercuri seara s-au disputat si ultimele patru partide-tur din primul tur preliminar al Ligii Campionilor. Iata rezultatele si marcatorii: Linfield (Irlanda de Nord) – Dinamo Zagreb (Croatia) 0-2 (Mandzukic 19., 90.), Dinamo Tbilisi (Georgia) – NSI Runavik (Insulele Feröe) 3-0 (Kasia 7., Gvelisiani 10., Odikadze 31.), FK Aktobe (Kazahstan) – Sheriff  Tiraspol (Moldova) 1-0 (Smakov 49.), Drogheda United (Irlanda) – Levadia Tallin (Estonia) 2-1 (O. Cahill 50., Kudozovic 69., respectiv Kink 27.).      Returul celor 14 partide ale preliminariilor Ligii Campionilor este programat in zilele de 22 si 23 iulie.

Secretarul general al FRF, Ionut Lupescu, a precizat ca forul din care face parte are in vedere schimbarea structurii competitiilor fotbalistice din tara: „Am avut discutii cu membrii nostri afiliati din Liga 1 si Liga 2 si avem de gind ca din 2010 sa reorganizam structura campionatului la toate nivelurile competitionale. Astfel, intentionam sa organizam un campionat care sa contina 18 echipe în Liga 1 si 20 în Liga 2“. Mai mult, oficialul FRF a anuntat modificari si la nivelul esaloanelor inferioare: „De asemenea, dorim sa înfiintam sase serii de C, ca al treilea esalon, si sa cream acea serie C2, cum este în Italia. C2 va avea rolul sa înlocuiasca intrecerea nationala de tineret, care a încetat sa mai fie organizata acum citiva ani la dorinta presedintilor de cluburi, si va fi dedicat în exclusivitate juniorilor. Realizarea acestor proiecte depinde numai de puterea financiara a cluburilor, care, în citiva ani, speram sa creasca“.

Mijlocas din Macedonia pentru IasiPresedintele clubului Poli Iasi, Sorin Boca, a anuntat ca jucatorul macedonean Stojance Ignatov a semnat un contract pe trei sezoane cu gruparea din Dealul Copoului si va fi conducatorul de joc de care are nevoie formatia lui Ionut Popa. „Antrenorul isi dorea un jucator la mijlocul terenului care sa filtreze pasele si acesta va fi macedoneanul Ignatov. El a venit si a semnat un contract pentru trei sezoane“, a declarat Sorin Boca pentru Mediafax. Stojance Ignatov are 28 de ani, evolueaza pe postul de coordonator de joc si a jucat ultima data în campionatul chinez. Ignatov are 11 selectii în echipa nationala a Macedoniei si a jucat împotriva României în 2005, într-o partida contind pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2006.     G. G.Squillaci a ajuns la SevillaGruparea spaniola FC Sevilla l-a cumparat de la Olympique Lyon pe fundasul Sebastien Squillaci, care a semnat cu formatia din Primera Division un contract valabil pe 4 ani. Suma tranzactiei nu a fost facuta publica, însa presa din Hexagon sustine ca Lyon va încasa în schimbul aparatorului sau în jur de 6 milioane de euro plus unele bonusuri în functie de performantele Sevillei din sezonul viitor. Sebastien Squillaci (27 de ani, 13 selectii la nationala Frantei) s-a transferat la campioana din Ligue 1 în 2006 de la AS Monaco, pentru suma de 3 milioane de euro.     G. G.

Foto Diana SandorIoan Andone se poate declara satisfacut de rezultatele obtinute de elevii sai in AustriaFara infringere pina acum in meciurile de pregatire, CFR Cluj intentiona sa-si pastreze invincibilitatea si in fata scotienilor de la Motherwell, ultima oponenta din cantonamentul de la Abtenau. Din primul minut, pe teren si-a facut aparitia o echipa „feroviara“ in care apareau deja consacratii Cadu, Tony, Dani, Trica, Ruiz sau Culio, semn ca Andone nu era dispus la concesii. Didi le-a dat scotienilor emotii inca din primele minute ale jocului, ratind insa inexplicabil cu poarta goala, dupa ce il driblase si pe portar. L-a urmat Ruiz (’6), cu un sut ce a trecut la o palma de bara. Presingul CFR-istilor a continuat, iar cei de la Motherwell nu faceau altceva decit sa contabilizeze ocaziile de la propria poarta. Galliasi (’21) si Trica au tintit bara (’30), iar Cadu a trimis peste transversala dupa un corner (’39). Capitanul s-a revansat, insa, 2 minute mai tirziu, cind a transformat penaltiul obtinut de Pereira, facind, oarecum, dreptate pe tabela de scor. Pina la finalul reprizei, clujenii si-au mai trecut in cont doua ratari, incercarile lui Didi si Culio fiind blocate „la sacrificiu“ de scotieni. Schimbarile efectuate de Andone pentru partea secunda n-au adus, cu siguranta, efectul scontat. Aceasta deoarece „rezervele“ au esuat lamentabil in incercarea de-a oferi un joc la fel de elaborat ca cel din mitanul precedent. Mai mult, scotienii au izbutit sa profite de o necoordonare intre stoperii CFR-ului si sa egaleze in urma unei lovituri de colt (’47). In continuare, cele doua formatii s-au complacut intr-un spectacol ieftin, presarat cu numeroase intrari dure si executii eronate. Ruiz, care n-a rupt gura tirgului pina atunci, a reusit sa „rupa“ un adversar, trimitindu-l pe nefericit direct la spital (’55). Imediat, argentinianul a recidivat si l-a pus la pamint pe un alt scotian, cu o lovitura de cot bine plasata, ceea ce i-a adus, in cele din urma, un avertisment din partea arbitrului. Dupa o exasperanta serie de ofsaiduri si mingi pierdute, nou-intratul Fabbiani si-a facut, in cele din urma, prezenta cu un sut din afara careului, fara rezultat, insa, pe tabela. Si, cind centralul se pregatea sa-i trimita pe fotbalisti la cabine, „Capcaunul“ a scos o lovitura libera de la marginea careului, transformata excelent de Prette (’90). Asadar, o despartire cu victorie pentru CFR-isti, care vor ajunge astazi in tara, urmind ca miine sa dispute un amical cu FC Bihor, probabil ultimul inaintea debutului de campionat.    ECHIPA CFR-uluiHirschfeld - Tony, Cadu, Galliasi, Pereira - Culio, Dani, Peralta, Trica - Didi, Ruiz;     Au mai intrat * Stancioiu, Alcantara, Panin, Deac, Semedo, Oberman, Muresan, Fabbiani, M. Jose, Prette

Reteaua electrica de distributie administrata de S.D.E.E. Sibiu are o lungime de peste 7.000 kmCompania noastra a fost si este preocupata de pregatirea profesionala continua a angajatilor sai. Traind intr-o societate in care tehnica evolueaza cu rapiditate si modalitatile de lucru se imbunatatesc de la un an la altul, societatea noastra investeste continuu in pregatirea profesionistilor sai. De asemenea, fiind o companie cu traditie, dar si una care doreste sa-si stimuleze angajatii pentru a deveni mereu mai buni, incepind cu anii 70, Electrica sarbatoreste anual, la data de 20 iulie, „Ziua Energeticianului", prilej cu care organizeaza concursuri pe specialitati - electrician exploatare retele, electrician exploatare statii, electrician verificari si masuratori electrice.  Concursurile se desfasoara conform unui regulament intern, incepindu-se cu faza pe sucursala, la care pot participa toti electricienii activi. Urmeaza faza pe filiala, la care iau parte cistigatorii fazelor pe sucursale, componente ale filialei. La faza finala, cea pe tara, participa finalistii etapelor pe filiale. Mentionam ca, incepind cu anii 90, S.D.E.E. Sibiu a avut mereu finalisti in faza pe tara a concursului, cu preponderenta la specialitatile electrician exploatare statii si electrician verificari si masuratori electrice. SC Electrica SA este intr-un proces continuu de schimbari ce se reflecta atit in structura actionariatului filialelor sale - ca urmare a procesului de privatizare aflat in derulare - cit si prin adaptarea din mers a serviciilor operationale. Incepind cu anul 2007, conducerea Electrica a hotarit diversificarea activitatilor sale, avindu-se in vedere identificarea si dezvoltarea de noi afaceri, proiecte in producerea de energie din resurse regenerabile, extinderea serviciilor companiei, valorificarea veniturilor din activitatea proprie, cit si a celor provenite din procesul de privatizare. Ca urmare a procesului de reorganizare a activitatii societatii, incepind cu anul 2007, se separa activitatile de distributie si furnizare, astfel incit apar Filiala de Distributie a Energiei Electrice Transilvania Sud si Filiala de Furnizare a Energiei Electrice Transilvania Sud. Misiunea noastraDistribuim energie electrica, la standarde superioare de calitate si continuitate in alimentare, tuturor clientilor din raza judetului Sibiu, in conditii de siguranta, eficienta si respect pentru mediul inconjurator. Valorile noastre Dedicare fata de client Dedicarea inseamna implicare, creativitate, responsabilitate, flexibilitate, empatie in raport cu clientii nostri, toate acestea generind incredere: increderea clientilor nostri, incredere in viitor, incredere in propriile forte si in reusita. Rezultate si eficienta Eficienta inseamna sa aduci profit pentru investitorii tai, iar rezultatele si eficienta ca valoare se traduc in comportamente responsabile fata de utilizarea resurselor incredintate. Implicare activa si munca in echipa Compania acorda o importanta deosebita salariatilor, considerind ca munca, imaginatia, energia lor sint resursele care o pot ajuta sa isi atinga misiunea. Forta echipei consta in urmarirea tenace de catre membrii ei a obiectivului comun, prin implicare continua in orice activitate, prin promovarea unei comunicari deschise si a sprijinului reciproc. Comportament etic Cinstea, profesionalismul, relatiile interpersonale armonioase, mindria lucrului bine facut, respectul, colaborarea alcatuiesc un profil pe care dorim sa il construim impreuna. Inovatie si deschidere spre nou Compania intentioneaza sa isi construiasca si sa promoveze imaginea unui deschizator de drum. Inovarea va fi prezenta in toate domeniile si toate activitatile pe care le desfasuram: tehnologie, procese de munca, metode de lucru, relatii interpersonale, comunicare, atitudini, abordarea clientilor. Siguranta Pentru ca lucram intr-un domeniu cu grad mare de risc, realitate care a determinat o puternica reglementare in procesele de munca desfasurate in instalatiile energetice, siguranta celui care munceste si a echipei sale, siguranta functionarii sistemului energetic si siguranta concetatenilor nostri atunci cind vin in contact cu echipamente electrice/energetice reprezinta una din cele mai importante preocupari ale sucursalei. Comunitate si mediu Dorim sa avem o buna integrare in mediul de afaceri, in comunitatea locala si sa promovam programe care sa protejeze mediul inconjurator. Activitatea S.D.E.E. Sibiu SDEE Sibiu isi desfasoara activitatea pe raza judetului Sibiu, acoperind o arie de 5.422 km2, prin intermediul punctelor sale de lucru din Agnita, Avrig, Cisnadie, Medias, Ocna-Sibiului si Saliste. Reteaua electrica de distributie este de peste 7.000 km de traseu;Sintem distribuitori de energie electrica pentru un numar de 182.214 clienti, din care: 341 (din care 36 eligibili) mari consumatori, 13.095 mici consumatori si 168.778 consumatori casnici; Sintem o echipa de profesionisti care au in exploatare si intretinere 12 statii de 110/20 kV, 399.19 km LEA 110kV, 1.992 km LEA 20kV, 1.732 km linii J.T., 1117 puncte alimentare si posturi de transformare; Sintem un numar de 283 de angajati ai acestei societati cu traditie si impreuna formam un colectiv interesat de calitatea energiei pe care o livram clientilor nostri; Sintem mereu preocupati  de starea retelelor pe care le gestionam, de aceea in anul 2007 am cheltuit 16.000 mii RON pe lucrarile de reparatii si reabilitari ale acestora, iar suma de 5.933 mii RON din surse proprii am investit-o in lucrari noi, menite sa imbunatateasca calitatea energiei livrate clientilor nostri;  Sintem o organizatie care are implementat un Sistem Integrat de Management Calitate-Mediu-Securitate si Sanatate Ocupationala.Perioada 2008 - 2012Fiind mereu preocupati de calitatea serviciilor pe care le oferim clientilor nostri, pentru perioada 2008 - 2012, ne-am propus sa investim sume importante in sisteme si lucrari menite sa imbunatateasca calitatea energiei livrate: Teleconducerea tuturor celor 12 statii din judet: nu va mai fi necesara prezenta personalului in statii; acestea vor fi teleconduse prin sistem SCADA cu conducere operativa prin Dispecerul Energetic Local.Implementarea SAD (Sistem Automatizare Distributie) prin:• teleconducere puncte de alimentare (PA) si posturi de transformare (PT); • toate PA, PT si nodurile importante din reteaua de m. t. vor fi telecomandate - manevrele vor fi executate de la Dispecer;• se vor reduce semnificativ timpii de lichidare a avariilor; • va creste productivitatea;Protectiile digitale moderne care confera: fiabilitate, selectivitate, eliminare rapida a defectului.Telecitirea contorilor de energie electrica; Teleconducerea instalatiilor din punctele greu accesibile (Bilea, Paltinis);

Romania, Lituania si Bulgaria planuiesc sa construiasca centrale nucleare prin intermediul companiilor mixte formate alaturi de investitori straini. Romania a selectionat sase investitori straini pentru a participa la construirea a doua noi reactoare cu o capacitate de 1.400 de MW in cadrul centralei de la Cernavoda, pina in 2015. Guvernul roman a fost initial de acord sa vinda investitorilor straini o participatie de 80% in cadrul proiectului, insa a anuntat de curind ca reduce nivelul la 49%, pentru a putea mentine controlul.Costuri initiale mariLituania a programat construirea centralei nucleare Ignalina, cu o capacitate de 3.200 MW, pina in 2015, in cadrul unui consortiu alaturi de Polonia, Letonia si Estonia. Proiectul va permite Lituaniei sa recupereze deficitul energetic ce a urmat inchiderii vechii centrale din Ignalina, si va majora capacitatea energetica a partenerilor din consortiu. Bulgaria planifica sa construiasca pina in 2014 centrala nucleara de la Belene, cu o capacitate de 2.000 MW. Avind in vedere costurile mari ale constructiei centralelor nucleare, posibilele probleme de siguranta si povara costurilor de dezafectare, numai marii jucatori din regiune vor putea desfasura proiecte nucleare de asemenea amploare fara sa riste deteriorarea creditelor.Occidentalii sint scepticiMulte tari din Europa Centrala sustin energia nucleara, fiind planificate cinci mari proiecte nucleare, in valoare de peste 20 miliarde euro, cu o capacitate totala de aproximativ 10.000 MW. Proiectele sint impartite intre majorarea capacitatii de productie si inlocuirea fostelor centrale din perioada sovietica, potrivit acordurilor dintre Uniunea Europeana si Lituania, Bulgaria si Slovacia. „Fitch considera ca scumpirea petrolului si a carbunilor, cresterea preturilor la electricitate si scaderea marjelor de productie in Europa Centrala, combinate cu expunerea din ce in ce mai mare la costurile legate de emisiile de dioxid de carbon, in special din 2013, ar putea sustine necesitatea construirii de noi centrale in Europa Centrala", a declarat analistul Fitch, Arkadiusz Wicik. In Europa de Vest, numeroase guverne nu sustin public noi investitii in energia nucleara, iar in prezent sint in constructie numai doua reactoare, cu o capacitate de 1.600 MW, in Franta si in Finlanda.

Imbunatatirea eficientei energetice si stimularea reinnoirii produselor reprezinta obiectivele cheie ale unui pachet de propuneri al Comisiei Europene (CE), prin care se reglementeaza o serie de actiuni obligatorii si voluntare privind protectia mediului. Masurile propuse de Bruxelles au ca scop sa defineasca exact produsele considerate „prietenoase cu mediul" si sa informeze consumatorul despre acestea. Vicepresedintele CE, Günter Verheugen, responsabil de politica industriala, a declarat ca statele din Uniunea Europeana (UE) trebuie sa-si adapteze industriile pentru a lupta contra schimbarilor climatice. „UE trebuie sa demonstreze ca are o industrie capabila sa contribuie in mod substantial la lupta impotriva schimbarilor climatice. Raspunsul la aceasta provocare va duce la crestere economica, la crearea mai multor locuri de munca, precum si la o mai mare protectie a mediului", a spus Verheugen, citat de agentia NewsIn.Trei domeniiInitiativa CE cuprinde trei zone, prima fiind stabilirea unei politici noi in privinta produselor, axata pe eficientizarea consumului de energie, etichetare obligatorie - in care sa fie precizate efectele produsului asupra mediului - si reglementari nationale privind produsele ecologice. Cea de-a doua arie in care s-a implicat Comisia Europeana priveste promovarea unor produse care implica putine pierderi in procesul de fabricatie, iar cea de-a treia se refera la promovarea unei productii si a unui consum sustenabile la nivel international. Pachetul propus de Bruxelles contine si masuri privind reducerea cu 30% a consumului de energie in cladiri, scaderea cu o cincime a emisiilor de CO2, precum si o diminuare semnificativa a consumului de apa pina in 2030.

    „Inflatia e un apanaj al celor care conduc tara“Grigore Pop sustine ca masurile economice luate de cei care conduc tara se repercuteaza asupra inflatieiReporter: De ce a refuzat initial Guvernul majorarea salariului de la 500 de lei la 540, atita timp cit, potrivit normelor europene, e obligatoriu ca salariul minim sa se apropie cu 50% de salariul mediu? A fost sau nu actul semnat de primul ministru si sindicalisti conditionat de cresterea inflatiei?     Grigore Pop: In luna decembrie, cind sindicatele au solicitat un salariu minim pe economie de 700 de lei, prin negocieri s-a convenit ca salariul minim pe economie sa fie de 500 de lei, cu crestere de la 380 de lei la 500, incepind cu data de 1 ianuarie, si o crestere a salariului minim la 540 in luna iulie. Sigur, au venit cu niste conditionari. O data, produsul intern brut sa creasca, productivitatea muncii sa creasca si tinta de inflatie sa fie atinsa. Sigur, am acceptat ca idee ca si noi trebuie sa facem efortul necesar, sa nu facem miscari de strada pentru cresteri salariale deosebite in cursul primului semestru al anului.Si ce credeti ca se va intimpla dupa noua rectificare bugetara?     Noua rectificare bugetara, din cite am inteles, se incadreaza in conditiile impuse de Uniunea Europeana. Problema care se pune e ca aceasta rectificare bugetara va fi pe investitii. Asta inseamna ca investitiile vor creste produsul intern brut si nu vor fi un factor de inflatie.Iar asta, mergind mai departe cu rationamentul, inseamna ca poate ajuta cererile de majorare salariala.     Da. Revenind la inflatie. Inflatia e un apanaj al celor care conduc aceasta tara si masurile economice sau hotaririle pe care le iau in domeniul economic se repercuteaza asupra inflatiei. Nimeni nu putea prevede ca barilul de petrol va urca de la 50-60 de euro la peste 140. Acesta e un factor puternic de inflatie si economia tuturor statelor se confrunta cu o mare criza, iar inflatia la tarile europene dezvoltate va fi mai mare decit cea prognozata. Din acest motiv, noi spunem un lucru simplu: «Domnule, sintem de acord ca inflatia este depasita, dar noi solicitam sa corelam salariul minim cel putin cu rata inflatiei. Deci vedeti ca noi am cerut 8% cresterea salariului minim, si nu 8,42%, care, potrivit datelor statistice de la Comisia Nationala, ar fi inflatia pe primele 6 luni.    „Bun teoretician, dar practician zero“Varujan Vosganian a spus ca in Romania cheltuielile cu salariile bugetarilor sint mult mai mari fata de tarile europene si ca, desi exista o presiune informationala in ceea ce priveste valul de scumpiri, totusi Romania a avut o mai buna capacitate de a absorbi socul economic, comparativ cu alte economii nationale. Subscrie Cartel Alfa spuselor ministrului?     Nu. Eu nu sint un economist de talia lui Vosganian, acest ministru, Vosganian, e foarte bun teoretician, dar practician zero.Dar e adevarat ca in Romania cheltuielile cu salariile bugetarilor sint mai mari fata de cele din tarile europene?     Da, este posibil acest lucru. Sigur, din produsul intern brut. Dar asta nu este atributul sindicatelor. E tot o masura economica. Vreau sa va spun ca in ministere, in sediile centrale, exista o seama de functionari care taie frunza la ciini, care nu fac nimic. Dar nu pot spune eu, ca sindicat: «Pe aia da-i afara. Vedeti, multe activitati au fost transmise catre judete, ca intretinerea si igienizarea scolilor. Dar eu sint ferm convins ca in Ministerul Invatamintului, de exemplu, au ramas aceiasi oameni de cind se stiu. Nu au fost redistribuiti in alte zone, unde erau necesari. De exemplu, la Ministerul Muncii, la Casa de Pensii, la Directia de Munca, la Inspectia Muncii sau la Casa de Sanatate e insuficient personalul, la volumul de lucru pe care il au. Acei oameni sint supraincarcati. Sigur ca toate aceste activitati au fost impinse catre judete, dar sediile centrale au ramas la fel de stufoase. Mai mult, o parte din posturile de acolo sint blocate. Blocate pentru ca nu sint necesare. Dar le-au blocat si, in momentul respectiv, fondul de salarii pentru acele posturi devine fond de premiere pentru marii bosi din aceste ministere. Dar asta este treaba Guvernului, sa decida cum se face o restructurare de acest gen.     In 18 ani s-au facut enspe mii de organizari si restructurari. Din industria romaneasca a plecat in somaj 90% din personal. Sigur ca intre timp s-au nascut alte firme si personalul a fost absorbit, dar acesti oameni au plecat in zona tarilor europene sa lucreze ca imigranti.    „Oamenii se pling dupa ce renunta la un loc de munca“Va diminua majorarea salariala munca „la gri“?     O data, este o cerinta europeana, cum spuneati la inceput, sa luam masurile economice de asa natura incit salariul minim pe economia romaneasca sa ajunga la valoarea minima de 50% din salariul mediu. In conditiile respective, daca aceste masuri sint corelate cu masuri economice, pot da rezultate. Cu cit creste salariul minim pe economie, cu atit vom reusi sa scoatem din munca „la gri“ o parte a angajatilor din Romania.Cunoasteti asemenea cazuri?      Cunosc foarte multe cazuri si nu vreau sa le exemplific. La noi vin oameni care nu se pling in momentul cind isi desfasoara activitatea, ci se pling doar dupa ce pleaca din acel loc. Unii spun cu stupoare ca ei nu stiau cit le-a fost trecut salariul, pentru ca in momentul cind au mers acolo s-au inteles cu patronul: «Uite, eu vin pe postul cutare, dar imi dai salariul acesta», iar angajatorul a zis: «Da», l-a pus sa semneze contractul individual de munca, iar salariul i l-a trecut ulterior. Asa ca s-a regasit trecut pe salariul minim pe economie. El cistiga 10 milioane bani in mina, dar toate taxele si impozitele erau platite pe suma de 4.400.000 de lei, de exemplu. In aceasta situatie, omul pierde din punctul de vedere al asigurarilor sociale, care se vor razbuna pe el mai tirziu, cind va intra la pensie.Nu credeti ca ar fi normal ca cei care fac bugetele multianuale sa ia in calcul si sa tina cont si de niste indicatori, de exemplu sa ia in calcul riscul inflatiei, cursul valutar etc., ca sa nu mai fie nevoie sa faca schimbari bugetare in fiecare an si sa dea vina pe inflatie?     Ba da. Aceste bugete sigur ca tin seama, intr-o oarecare masura, de acest lucru. Orice buget inseamna o proiectie pe viitor a ceea ce iti propui sa faci, inseamna sa identifici care sint sursele de finantare, care sint sursele pe care le poti atrage si cit poti cheltui din ele. Toate aceste bugete se bazeaza pe niste indicatori ai anilor trecuti.Da, tin seama de indicatorii Bancii Nationale, ai Comisiei Nationale de Prognoza sau ai Institutului National de Statistica.     Da, sint niste proiectii. Ce inseamna asta? Inseamna ca eu imi propun sa ajung acolo, Institutul de Statistica isi propune sa...Si-au propus 3,2% pe cursul valutar, 3,8% pe inflatie si 6,5% cresterea economica. Au vrut ca prin 6,5% sa contrabalanseze pierderile pe celelalte doua.     Nu stiu, deficitul bugetar este posibil sa se acopere. O alta masura care dupa parerea mea este gresita este aceea ca multe firme, respectiv unitati, trebuie sa plateasca numai din 6 in 6 luni darile catre stat. Pina atunci bugetul se imprumuta de la Banca Nationala sau de pe piata creditelor si plateste niste dobinzi. Se plingea domnul Vosganian ca anul acesta, o foarte mare influenta asupra inflatiei, dar si asupra bugetului in sine, au avut-o aceste rate ale dobinzilor, care i-au schimbat bugetul. In momentul respectiv se gindeau cum sa mentina echilibrul macroeconomic. Ei si-au pus niste tinte, dar in momentul cind vine cite un boom din acesta, de exemplu boom-ul energiei, al gazului, al dobinzilor care au crescut, Banca Nationala, pentru a tempera inflatia, a ridicat dobinda de refinantare si automat dobinzile la banci au urcat. Nu stiu daca va aduceti aminte, noi eram de-a dreptul speriati in 1993-1994, cind dobinzile au urcat la 120-160%, deci clar ca nu era o dezvoltare. Prin acest lucru va fi temperata si dezvoltarea societatii in ansamblu. Cresterea economica e efectul din urma, dar de acum inainte va fi o stagnare, pentru ca multe societati nu vor mai continua investitiile in tehnologii si in crearea de noi locuri de munca, pentru ca se vor scumpi creditele, dobinzile vor fi mari. Toate masurile trebuie gindite foarte bine din acest punct de vedere, ca sa fie corelate intre ele. Guvernul nu isi face treaba, dupa parerea mea. Si de aceea avem aceasta inflatie mare. Eu nu spun ca nu sint aspecte pe care nu le pot coordona, dar sint altele pe care le pot controla. Exemplul pe care l-a spus Vosganian, ca valoarea cheltuielilor salariului pentru bugetari este mult mai mare decit in tarile europene. Bun, dar cu ce masuri a venit dinsul, care este ministru al Finantelor de 2 ani de zile? Ce masuri a propus pentru reducerea acestor cheltuieli? Intr-un an electoral, o sa vedeti, totdeauna cheltuielile bugetare sint mai mari decit in anii ceilalti. De ce? Pentru ca prin «masurile» pe care le iau guvernantii, isi atrag fonduri pentru campaniile electorale, sub diverse forme, pe care nu le comentez eu, sa le comenteze dinsii, ca ei stiu mai bine ce fac.    Salariul minim e baza de calcul pentru somajSindicalistii din intreaga tara sint nemultumiti si de noua lege a bugetului asigurarilor sociale de stat si, mai ales, de decizia de a scurta durata biletelor de odihna de la 10 zile la 6, cu toate ca in toate tarile europene durata e de 10. Considerati ca e o masura „europeana“?     Pentru angajatii din sistemul bugetar se acorda bilete de odihna si tratament cu reducere de 50%. La noi, ca la nimenea. Au facut economie pe aceste lucruri marunte. I-au dat angajatului 6 zile de odihna, dar pretul a ramas acelasi. Acest lucru l-au facut, asa cum fac de obicei guvernantii romani, pentru ca era o masura antipopulara, intre Craciun si Anul Nou, ca lumea sa nu fie atenta la ce se intimpla. Sigur ca aceasta nemultumire este a persoanelor din sistemul bugetar. Sa te duci din Cluj la mare, pentru 6 zile, este... Au luat o masura de a reduce cheltuielile pe sectorul bugetar, dar nu acolo unde trebuia.Veti protesta?     Da. Facem o presiune mare asupra Guvernului. Eu va promit ca in luna septembrie va fi sigur un miting, inclusiv pentru biletele de odihna si tratament, care mi se pare absurd sa fie reduse de la 10 la 6 zile. Mai mult, nu numai ca sint reduse, dar o alta problema e ca, de exemplu, pe seria de 22 iulie au venit 5 bilete. Si atunci, pun intrebarea: «5 bilete, in cazul in care 4 oameni sint familisti dintre cei care solicita. Si ce fac cu ei, ii pun unul peste altul, sau ce fac? La doua bilete merge o familie, la 4 bilete merg doua familii, la 5 bilete ar trebui sa mearga 2 familii si jumatate. Avem putini oameni necasatoriti si carora sa le convina sa fie cu altcineva in camera si cine stie de unde.Au spus ca e posibil sa renunte definitiv la ele anul viitor. Ce se va intimpla in acest caz?     Pai, in situatia in care vor renunta la ele, trebuie sa gaseasca o metoda prin care sa introduca tichetele de vacanta, iar asta inseamna tot un efort bugetar. Efortul de bani tot acelasi va ramine. Sau poate chiar va creste, daca stai sa te gindesti.Cum vor evolua lucrurile, tinind seama de scumpirile din ultimul timp la energie, electricitate, alimente si atita vreme cit salariul nu acopera aceste scumpiri?     In majoritatea unitatilor, acest salariu minim e numai pentru angajatii incepatori si, in general, acolo unde sint sindicate puternice, se constata ca aceste salarii cresc imediat dupa angajare si dupa perioada de proba si depasesc valoarea minimului pe categoria socio-profesionala. Dar mai sint si unitatile acelea care ne concureaza in mod necinstit pe noi, care platim corect. Acestia fac ca Guvernul sa nu poata reduce taxele si impozitele pe forta de munca si atunci ar trebui sa scoatem aceasta munca „de la negru“. Sigur, Guvernul motiveaza ca nu creste acest salariu minim pentru ca ar insemna un efort bugetar suplimentar. Influenta acestuia este aproape zero, in comparatie cu influenta pretului gazului asupra cheltuielilor bugetare. De fapt, acest salariu minim e baza de calcul pentru ajutorul de somaj. Ajutorul de somaj e singurul fond bugetar care are excedent bugetar, deci e mai mare decit cheltuieste. Si noi, sindicatele, am fost de acord ca acest fond sa fie 75% din valoarea salariului minim, in conditiile in care acum sint locuri de munca si nu e o presiune atit de mare asupra gasirii unui loc de munca.Sint justificate in totalitate aceste scumpiri, in conditiile in care, dupa cum am spus mai sus, salariul minim nu le prea acopera?     Unele da, unele nu.Dar in alte tari, cind cresc preturile, cresc si salariile.     Aici la noi e invers, cresc preturile si salariile scad sau se mentin. In aceasta situatie noi am demonstrat guvernelor care s-au perindat de-a lungul timpului ca nu salariul este factor inflationist, ci modul cum este economia gestionata si preturile care sint scapate de sub control. Eu nu spun ca statul sa vina si sa controleze aceste preturi, eu vin si spun ca poti controla aceste preturi daca ai masuri de temperare a lor. Exemplu: Franta cumpara ulei, zahar sau nu stiu ce si il tine la rezerva. In momentul cind dumneata vrei sa maresti pretul la zahar, vin eu, statul, vind sub pretul dumitale si il reglez.In Romania, pe de alta parte, exista marfuri produse chiar aici, exista produse autohtone, insa de cele mai multe ori e preferata importarea lor. E normal?     De aceea deficitul balantei externe e atit de mare. Noi aducem inclusiv sare, in timp ce sintem producatori de sare. Aducem sare din Turcia, sare de nu stiu unde... cistigurile celor care importa sint imense. De aceea le aduc. Multe altele sint aduse din afara numai din snobism, dar calitatea lor este mult mai slaba.Romania, tara de pacat?     Da, este, din pacate, dar nu trebuie sa inducem in mintea populatiei un asemenea slogan.„Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul“?     Normal ca ne ocupa tot timpul, altfel am sta numai in concediu pe Coasta de Azur. Dar ca sa fac acesti bani ca sa ma duc pe Coasta de Azur trebuie sa traiesc undeva si sa muncesc undeva. Sigur, pot aceia care au furat destul de mult sau fura in continuare. Mai imi spune cineva: „Ce sa mai fure, ca nu mai au ce fura?“ Vreau sa va spun ca oricum aceasta tara e foarte bogata, de vreme ce de 18 ani se fura din ea in draci si tot mai este ce sa se fure. Asta inseamna ca este foarte bogata. 

Hidrocentrala Sadu V este cel mai potrivit exemplu pentru politica de modernizare dusa, in ultimii ani, de Sucursala Hidrocentrale SibiuDe Sfintul Ilie este Ziua Energeticianului. Sucursala Hidrocentrale Sibiu isi sarbatoreste cum se cuvine angajatii, alaturi de celelalte sucursale din judetele tarii. Anul acesta, evenimentul va fi gazduit de Caciulata si va reuni cite doi reprezentanti din fiecare judet. Energeticienii se vor lupta pentru „Trofeul Energeticianului", rivnit in fiecare an. „Fiind o companie cu traditie, dar si una care doreste sa-si stimuleze angajatii pentru a deveni mereu mai buni, Hidroelectrica sarbatoreste anual, la data de 20 iulie, Ziua Energeticianului, prilej cu care organizeaza concursuri pe specialitati. Concursurile se desfasoara conform unui regulament intern, incepindu-se cu faza pe sucursala, la care pot participa toti angajatii sucursalei. La faza finala, cea pe tara, participa finalistii etapelotr anterioare. Mentionam ca Sucursala Hidrocentrale Sibiu a avut mereu finalisti in faza pe tara a concursului", explica Mircea Dordea, directorul Hidroelectrica SA, Sucursala Hidrocentrale Sibiu. Angajati la nivel europeanZiua de 20 iulie va fi un bun prilej si pentru un bilant in cadrul Sucursalei. Dupa cum marturieste Mircea Dordea, directorul institutiei, una dintre preocuparile de baza ale Sucursalei este pregatirea profesionala a tuturor angajatilor pe care ii detine. SC Hidrocentrale Sibiu se afla intr-un proces permanent de schimbari, care se reflecta in adaptarea din mers a serviciilor operationale. Mircea Dordea afirma ca institutia pe care o conduce a fost si este preocupata de pregatirea profesionala continua a angajatilor sai. „Traind intr-o societate in care tehnica  evolueaza cu rapiditate si modalitatile de lucru se imbunatatesc de la un an la altul, societatea noastra investeste continuu in pregatirea profesionistilor sai", spune Mircea Dordea, directorul companiei. Tot acesta spune si ca, incepind cu anul 2007, conducerea Hidroelectrica a hotarit sa-si diversifice activitatile, prin identificarea si dezvoltarea de noi proiecte in producerea de energie din resurse regenerabile, extinderea serviciilor companiei, valorificarea veniturilor din activitatea proprie, cit si a celor provenite din procesul de privatizare. 64 de hidroagregateMisiunea Sucursalei Hidrocentrale Sibiu este sa produca energie electrica, la standarde superioare de calitate, dar si continuitate in alimentare, tuturor clientilor din raza judetului Sibiu, in conditii de siguranta, eficienta si respect pentru mediul inconjurator. In plus, Sucursala Hidrocentrale Sibiu administreaza o infrastructura complexa de constructii si echipamente hidromecanice si de automatizare, in scopul valorificarii potentialului hidroenergetic atit in Centrale Hidroelectrice (CHE) dispecerizabile de pe sectorul amenajat al Oltului intre Fagaras - Cornetu, cit si in CHE nedispecerizabile de pe piraiele din bazinul Oltului Superior din judetele Covasna, Harghita, Brasov, Sibiu si Valcea. Cinci noi hidrocentraleCa producatoare de energie electrica pentru Sistemul Energetic National, Sucursala Hidrocentrale Sibiu isi propune sa se extinda. Mai precis, inca cinci hidrocentrale vor deveni functionale in perioada urmatoare, la trei dintre acestea lucrarile aflindu-se deja intr-un stadiu avansat. „Hidroagregatele noastre insumeaza o putere instalata de 146,7 MW, productia de energie in anul mediu hidrologic fiind de 407, 5 GWh", subliniaza Dordea. Protejarea mediul inconjuratorActivitatea de baza a Sucursalei este producerea de energie electrica si servicii de sistem, precum si adaptarea la noile cerinte datorate statutului de partener pe o piata concurentiala a energie. Pe linga acestea, mai exista si activitatile de gospodarire a resursei naturale, apa (colectare, stocare sau furnizare apa). Aceste activitati sint orientate spre un management bazat pe valoare, cu aplicare efectiva a politicilor declarate de societate si asumate sucursala in domeniul de Calitatii Mediului si Securitatii in Munca, in contextul unei dezvoltari durabile. Toate acestea s-au concretizat in numeroase realizari in cadrul producerii de energie electrica. „Pentru ca lucram intr-un domeniu cu grad mare de risc, realitate care a determinat o puternica reglementare in procesele de munca desfasurate in instalatiile energetice, siguranta celui care munceste si a echipei sale, siguranta functionarii Sistemului Energetic National si siguranta concetatenilor nostri reprezinta una din cele mai importante preocupari ale sucursalei. Dorim sa avem o buna integrare in mediul de afaceri, in comunitatea locala si sa promovam programe care sa protejeze mediul inconjurator", explica directorul institutiei.  Hidrocentrala pusa la punctDe asemenea, Sucursala Hidrocentrale Sibiu se poate lauda cu investitii serioase in utilajele si facilitatile administrate. Cel mai pertinent exemplu este hidrocentrala Sadu V, unde s-a realizat automatizarea actionarii vanei fluture de la barajul Negovanu, montarea si automatizarea grupului diesel de la barajul Negovanu, montarea fibrei optice imersate prin galeria de aductiune, de la barajul Negovanu pina in centrala, care asigura comunicatia intre baraj si centrala, montarea protectiilor digitale de tip REL 511 pe LEA de evacuare putere din statia Sadu V, inlocuirea transformatorilor de curent din statia 110 KV cu TT in SF6, dar si punerea in functiune a sistemului de avertizare-alarmare a Vaii Sadului, cu sirene electronice.Colaborare eficientaIntre Sucursala Hidrocentrale Sibiu si SC Hidroelectrica SA exista o foarte buna colaborare. Aceasta, in conditiile in care SC Hidroelectrica SA este producatorul cel mai important de energie electrica din Romania, pe piata reglementata, este principalul producator de servicii de sistem din Romania (aproximativ o treime din producerea energiei electrice la nivel national) si chiar principalul producator de energie pe piata libera. De asemenea, SC Hidroelectrica SA administreaza 326 centrale hidroelectrice si statii de pompare, insumind o putere totala instalata de 6335,32 MW. Din punct de vedere administrativ, Hidroelectrica detine 12 sucursale, care nu au, insa, personalitate juridica. Acestea sint Buzau, Bistrita, Curtea de Arges, Caransebes, Cluj, Hateg, Portile de Fier, Rimnicu-Vilcea, Sebes, Slatina, Sibiu si Tirgu-Jiu si s-au infiintat filiale pentru reparatii si mentenanta, cu personalitate juridica, HIDROSERV-uri. „Muzee" inca utileUnul dintre „fundamentele" energetice ale judetului il reprezinta riul Sadu. „Sucursala Sibiu administreaza potentialul hidroenergetic al riului Sadu, in trei hidrocentrale, respectiv Sadu I, construita in 1896, Sadu II, construita in 1907 si Sadu V, construita in 1955. Este de remarcat ca, in ciuda vechimii, acestea sint operabile, fiind adevarate muzee in functiune", a apreciat directorul Mircea Dordea.Mircea Dordea l director Sucursala Hidrocentrale Sibiu„Companiile sint responsabile pentru mai mult decit ele insele si anume pentru clienti, actionari si angajatii lor, din moment ce munca acestora a avut intotdeauana un impact asupra societatii si mediului inconjurator. Hidroelectrica a promis sa-si exercite munca in mod responsabil si se mindreste sa-si prezinte eforturile in acest scop, pentru ca publicul sa le vada si sa le evalueze. Deloc de neglijat este si responsabilitatea sociala pe care ne-o asumam. Pentru Sucursala Hidrocentrale Sibiu, responsabilitatea sociala implica mult mai mult decit promovarea artelor frumoase si a culturii si decit sponsorizarea sporturilor. Aceasta imbratiseaza multe aspecte, precum asigurarea instruirii profesionale tinerilor, integrarea de noi angajati la locul de munca, compania implicindu-se in comunitatea locala, asigurind un comportament competitiv corect si lucrind impreuna cu furnizorii intr-un spirit de incredere"

Membrii Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism au respins ieri varianta de proiect propusa a Centrului de Conferinte Luteran de pe strada Pasteur, numarul 10, in apropierea Spitalului de Boli Infectioase. Desi reprezentantii beneficiarului, Marius Leontiuc, au prezentat un acord de principiu din partea Consiliului Judetean si unul din partea gradinitei din apropiere, actele nu au convins Comisia, care au semnalat o serie de probleme in proiect. „O cladire de P^8 (n.r., parter si opt etaje) nu poate fi de acceptata in aceasta zona“, a transat primarul Emil Boc, cu ocazia dezbaterii proiectului. In concluzie, beneficiarul va avea posibilitatea sa construiasca pe terenul proprietate privata o cladire de cel mult trei etaje, conform regimului de inaltime stabilit in zona. Mai mult, va trebui obtinut un aviz din partea Comisiei de Monumente, perimetrul fiind inclus intr-o zona protejata. Afacerea imobiliara de pe strada Pasteur numarul 10 a intrat in vizorul autoritatilor din vremea in care cladirea ar fi trebuit sa contina, conform planurilor investitorului, apartamente.      Acestea au fost insa vindute fara existenta unor acte care sa permita edificarea imobilului in forma respectiva. Mai multi cetateni au reclamat faptul ca ar fi platit un avans pentru apartamentele ce urmau sa fie construite pe terenul respectiv.

Noi criterii de atestareDrumurile, canalizarea, energia si apa curenta sint criterii esentiale pentru atestarea statiunilorPotrivit proiectului, statiunile de interes national vor avea cel putin 500 de locuri de cazare, iar cele de interes local minim 100, la aceasta categorie nefiind incluse si campingurile.     „Noile criterii de atestare a statiunilor turistice sint mai permisive, in sensul ca o parte a acestora sint obligatorii, iar o parte facultative si punctate. Proiectul de HG privind aprobarea normelor si criteriilor de atestare a statiunilor turistice este transmis Executivului pentru indeplinirea procedurii de includere pe lista sedintei de Guvern“, a declarat ieri secretarul de stat in MIMMCTPL, Lucia Morariu. Pentru calificare, statiunile vor trebui sa indeplineasca toate cele 19 criterii obligatorii de atestare si o parte dintre cele 15 suplimentare (criteriile suplimentare detin punctaje de la 5 la 50). Obligatorii sint si o parte din criteriile suplimentare, astfel incit statiunile de interes national sa adune minim 135 de puncte, iar cele de interes local minim 90 de puncte.Canalizare, electricitate si apaPrintre criteriile obligatorii se numara existenta canalizarii, a energiei electrice si a apei curente. De asemenea, sint necesare drumuri rutiere modernizate, transport in comun intre statiunea turistica si gara sau autogara care o deserveste, asistenta medicala si mijloc de transport pentru urgente medicale, respectiv punct de prim ajutor si mijloc de transport pentru urgente medicale si amplasarea intr-un cadru natural fara factori poluanti.     Totodata, pentru a-si putea pastra statutul de statiune de interes national sau local, localitatile de pe litoral trebuie sa dispuna de plaja amenajata, posturi de salvare si puncte de prim ajutor. In ceea ce priveste statiunile din zona montana, acestea trebuie sa dispuna de servicii de salvare montana.Printre criteriile suplimentare de atestare a statiunilor turistice se numara amenajari pentru practicarea sporturilor, parcuri, sali de spectacole cu o capacitate egala cu minim 40% din numarul locurilor de cazare existente in statiune si centru national de informare si promovare turistica, cu personal permanent care sa deserveasca exclusiv centrul.     Totodata, in proiect se mentioneaza ca „veniturile obtinute din taxa hoteliera sint destinate dezvoltarii turismului pe plan local si promovarii acestuia, precum si finantarii proiectelor de reabilitare a infrastructurii turistice, in conformitate cu legislatia in vigoare“.

Obisnuit sa fie locomotivaPresedinte de onoare al PSD si fost presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a anuntat ieri ca nu va mai candida la Parlament, spunind ca decizia sa ar fi putut fi alta daca se pastra votul pe lista, precizind ca noul sistem uninominal nu-i mai permite sa fie locomotiva partidului, asa cum se obisnuise. Anuntul ca nu va mai candida a fost facut pe blogul sau. „De unul singur, intr-un colegiu, indiferent unde, nu am nici o motivatie sa mai particip la o cursa electorala", le spune Iliescu cititorilor sai.„Daca ar fi existat vot pe liste, probabil ar fi existat o motivatie. Pe mine nu ma mai intereseaza sa candidez. Pentru mine nu e o noutate votul uninominal. Eu am participat din 1990 numai la voturi uninominale pentru presedintia tarii. Deosebirea e foarte mare, eu participam la votul uninominal la circumscriptia care se numea Romania, iar acum ca sa ma rezum la un colegiu nu am nici un interes", a declarat Iliescu ieri la Realitatea TV. El a mai spus despre noul sistem de vot ca il face pe fiecare candidat propria sa locomotiva. „Fiecare actioneaza pe un culoar strimt care este colegiul", a spus senatorul, marturisind ca se obisnuise sa fie locomotiva partidului.Renunta la implicare, dar nu la partidIliescu a mai spus ca nu mai doreste sa se implice nici in activitati executive, ci doar in cele ideologice si in marile dezbateri ale politicii. El sustine ca nu se poate interpreta aceasta retragere ca o munca mai mult pentru sine, ci dimpotriva, de acum inainte va munci „mai mult pentru altii". „Nu vreau sa ma consacru activitatilor organizatorice executive, ci marilor dezbateri care privesc politica tarii si a unui partid social-democrat", a mai spus fostul presedinte.Iliescu a mai precizat ca retragerea din Parlament nu inseamna o retragere din politica sau din partid. „Politica nu se rezuma la viata parlamentara, nu ma retrag din viata politica, nu ma retrag din partid", a dat asigurari senatorul. Iliescu nu crede ca retragerea sa este un moment istoric, ci un „moment firesc" prin care isi restringe activitatea politica si isi dozeaza efortul si timpul. „E firesc, e logic sa las pe oameni mai tineri din partid sa candideze in noile conditii", a conchis liderul PSD, aratind ca nu s-a mai consultat cu nimeni din partid pe acest subiect si ca nici nu este nevoie.Vacaroiu nu renunta la IliescuPresedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a lansat ieri necesitatea introducerii pe viitor a institutiei senatorului de drept pentru fostii presedinti ai Romaniei.„Inteleg perfect motivatia presedintelui Iliescu de a nu mai candida si tocmai de aceea ii respect decizia. Poate ca ar fi bine sa ne gindim pentru viitor sa legiferam institutia senatorului de drept pentru fostii presedinti ai Romaniei", a declarat Nicolae Vacaroiu.Presedintele Senatului a dorit „sa-i anunte" pe adversarii politici ai PSD „ca nu trebuie sa se bucure de aceasta decizie, pentru ca Iliescu ramine el insusi o institutie cu o influenta majora in luarea deciziilor politice la nivelul conducerii centrale a PSD".Un alt lider PSD, presedintele Consiliului National, Adrian Nastase, a spus ieri ca spera ca Iliescu sa revina asupra deciziei.Ion Illiescu, in virsta de 78 de ani, si-a anuntat retragerea din Parlament dupa ce si-a pus amprenta asupra evolutiei postdecembriste a Romaniei, ca sef al statului timp de 10 ani, precum si ca „locomotiva" a Partidului Social-Democrat.Contestat pentru rolul jucat in Revolutie si in mineriade si pentru trecutul sau comunist, fostul secretar de partid din timpul regimului Ceausescu a fost preferat de majoritatea romanilor in fruntea tarii de trei ori, fiind votat cu cel mai mare scor la alegerile prezidentiale organizate in ultimii 20 de ani. Desi este cel care a promovat modelul politicianului „sarac si cinstit" si a criticat „capitalismul de cumetrie", Iliescu a fost acuzat deseori, in cele trei mandate ale sale, ca a tolerat si incurajat coruptia.Date personaleIon Iliescu s-a nascut la 3 martie 1930 la Oltenita, in judetul Calarasi. Dupa moartea tatalui sau, fost comunist ilegalist, la virsta de 9 ani, Ion Iliescu a fost infiat de matusa sa, care a devenit mai tirziu servitoare si bucatareasa a Anei Pauker. Este casatorit, din 1951, cu Nina (Elena Serbanescu, pe numele de fata), tot inginer de profesie, cu care s-a cunoscut in vremea studiilor liceale. Iliescu este membru al Academiei Oamenilor de stiinta si Doctor Honoris Causa al mai multor universitati din tara si strainatate. Este presedinte al Colegiului National al Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989, de la infiintare, din iulie 2004.Fost secretar al CC al PCR si presedinte al RomanieiPersonajul politic cel mai important in perioada de dupa Revolutia din decembrie, Ion Iliescu a fost un membru activ in timpul regimului comunist. Dupa ce a absolvit Institutul Energetic din Moscova, in 1955, si dupa ce a fondat Uniunea Asociatiilor Studentilor din Romania (UASR), la putin timp de la venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea partidului comunist, Iliescu intra in primele rinduri ale noului regim, ca ministru pentru problemele tineretului, in perioada 1967-1971. Apoi, timp de 6 luni, a fost secretar al Comitetului Central al PCR, pentru ca dupa acuzatiile de „deviere intelectualista" sa fie exclus din forumul central al partidului. Intre anii 1971-1974, a ocupat functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Timis, iar intre anii 1974-1979, pe cea de presedinte al Consiliului judetean Iasi. A continuat sa adopte o atitudine critica fata de PCR si a fost indepartat din viata politica.Intre anii 1979 si 1984, a condus Consiliul National al Apelor. Din 1984 si pina in 22 decembrie 1989, a fost directorul Editurii Tehnice din Bucuresti.In 22 decembrie 1989 s-a aflat printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN), ca organ suprem al puterii de stat. A devenit apoi presedinte al CFSN, la 27 decembrie 1989. Din februarie pina in mai 1990, a fost presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, organism nou creat care a preluat prerogativele puterii provizorii in stat si in care au fost inclusi reprezentantii tuturor partidelor politice aparute imediat dupa revolutie.La 20 mai 1990, a fost ales presedinte al Romaniei, pentru o perioada de 2 ani, asa cum se prevedea in Legea Electorala conform careia s-au organizat primele alegeri libere dupa aproape o jumatate de secol de totalitarism. Majoritatea romanilor si-au dat votul fostului secretar de partid, in vreme ce protestatarii din Piata Universitatii cereau retragerea activistilor PCR din politica.Pe fondul derutei unui electorat inca nefamiliarizat cu exercitiul democratiei, usor de manipulat prin institutii de presa controlate de noua putere, Ion Iliescu a fost singurul presedinte care a cistigat din primul tur, la primele alegeri postdecembriste, obtinind cel mai mare scor de dupa 1989 - 85% din voturi. El a candidat din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), iar contracandidatii sai au fost Radu Cimpeanu (PNL) - 10,6% si Ion Ratiu (PNTCD) - 4,3%, ambii reintorsi in tara dupa o perioada de exil.Dupa 2 ani, la primele alegeri constitutionale, din 11 octombrie 1992, Iliescu a fost din nou votat cu cel mai mare scor, adica 61,5%, marea majoritate a electoratului optind pentru programul sau „Cred in schimbarea in bine a Romaniei". In cursul primului mandat constitutional de sef al statului, prioritatile sale declarate au fost: reconcilierea nationala, pactul social, conlucrarea tuturor fortelor politice pentru stabilitatea si redresarea tarii, tranzitia spre economia de piata, reforma economica, protectia sociala.Dincolo de ceea ce multi au numit limbajul de lemn al fostului secretar al PCR, Iliescu a fost perceput de societatea civila si de firava opozitie a partidelor istorice ca fiind continuatorul fostului regim, al asa-zisului „comunism cu fata umana", forta conservatoare care a frinat procesul dificil al tranzitiei catre economia de piata. Ramine celebra declaratia sa conform careia „proprietatea este un moft", la fel cum tot Iliescu a fost acuzat ca a stat la baza mineriadelor si a inlaturarii Cabinetului Roman pe motiv ca acesta este prea reformist. Speculind la maximum mentalitatea marii parti a electoratului de genul „nu ne vindem tara", Iliescu si-a conservat capitalul de imagine si s-a opus retrocedarilor si privatizarilor.La un pas de suspendareIn aprilie 1994, Ion Iliescu a facut obiectul unei cereri de suspendare din functia suprema. Parlamentarii opozitiei au invocat incalcarea grava a Constitutiei, dupa ce Iliescu a declarat ca deciziile judecatoresti definitive si irevocabile de recunoastere a dreptului de proprietate asupra imobilelor nationalizate nu au temei legal si, ca atare, nu ar trebui executate. Procedura de suspendare a fost demarata de PNTCD, la care s-au alaturat toate formatiunile din CDR, cu exceptia UDMR. Curtea Constitutionala a decis insa ca propunerea de suspendare nu este intemeiata. Iliescu nu s-a prezentat pentru explicatii in fata Camerelor reunite, motivind ca nu a fost ales de Parlament, ci de tot poporul. El declara ca afirmatiile sale au fost denaturate de presa si ca nu a atentat la independenta justitiei.Marea infringere a lui Iliescu din 1996In noiembrie 1996, a candidat din nou la Presedintie cu programul „Sa continuam, impreuna, schimbarea in bine a Romaniei". In turul al doilea al scrutinului electoral, din 17 noiembrie, balanta a inclinat in favoarea contracandidatului sau, Emil Constantinescu, reprezentantul CDR. Acesta a cistigat cursa cu 54,4% din voturi, in timp ce Ion Iliescu a obtinut 45,6%. Tot in 1996, a fost ales senator de Bucuresti al PDSR, iar in timpul celor 4 ani de opozitie a fost liderul Grupului parlamentar al PDSR. A devenit presedintele principalului partid de opozitie din Romania in ianuarie 1997, ales la Conferinta Nationala Extraordinara a PDSR, fiind reales in aceeasi functie la Conferinta partidului din iunie 1997. In 2000, propus si sustinut de PDSR, a obtinut un nou mandat prezidential cu programul intitulat „Aproape de oameni, impreuna cu ei", el cistigind pe fondul divizarii dreptei care a intrat in batalia electorala cu doi candidati - Mugur Isarescu si Theodor Stolojan. Confruntat in turul al doilea cu liderul PRM C.V. Tudor, Iliescu a reusit sa obtina un nou mandat, marsind pe ideea pericolului extremist reprezentat de Tudor. A fost cel de-al doilea mandat constitutional al sau.Conflicte cu cei de la Cluj si cu Mircea GeoanaDupa terminarea mandatului prezidential, s-a reinscris in PSD la 11 ianuarie 2005, gest criticat de mai multi lideri ai partidului. In contextul discutiilor privind reformarea PSD, lansate de „Grupul de la Cluj", puterea reformatoare a fostului presedinte al partidului a fost contestata. Iliescu a fost acuzat pentru unele pozitii critice din timpul mandatului prezidential 2000-2004, care au dus la erodarea credibilitatii guvernamentale si a PSD. Divergentele dintre Iliescu si liderii grupului ardelean au atins un punct culminant la congresul din 21 aprilie 2005 al PSD, cind a fost ales Mircea Geoana ca presedinte al partidului. Acuzatiile grupului ardelean i-au atras si eticheta de „Coloana a V-a" pusa de Iliescu in discursul de la congres, cind a sustinut ca acestia ar dori destabilizarea PSD.Iliescu s-a aflat in conflict si cu actualul presedinte al PSD. In martie 2005, inaintea alegerilor pentru Primaria Capitalei, cei doi au inceput sa se jigneasca reciproc. Iliescu l-a facut pe Geoana „prostanac", iar presedintele PSD a spus despre senator ca a ajuns intr-o etapa a vietii sale biologice in care nu mai stie ce vorbeste. Dupa acest episod, Iliescu a mai criticat extrem de dur proiectul lui Geoana privind Revolutia binelui, iar in alta declaratie a spus ca presedintele partidului este „handicapat" din punctul de vedere al experientei politice.La Consiliul National al PSD din 13 mai 2005, Ion Iliescu a acuzat jocurile de culise si „negocierile subterane" de la Congresul din aprilie. In discursul tinut, Iliescu a anuntat ca este posibil sa paraseasca partidul, pentru ca nu se mai regaseste alaturi de actuala echipa a PSD. El a rostit patru nume de care s-au legat predilect criticile sale: Mircea Geoana, Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc si Vasile Dincu. Iliescu a ramas insa in partid, ca simplu membru, fiind liderul Grupului parlamentar al PSD din Senat. Dupa congres, Iliescu a fost ales presedinte de onoare, in decembrie 2006.„Sarac si cinstit", dar in vizorul procurorilorLa 18 ani de la schimbarea regimului, numele lui Iliescu este legat de atitudinea si gesturile controversate din timpul evenimentelor ce au avut loc in timpul Revolutiei si al mineriadelor, in timp ce justitia romana nu a gasit nici un vinovat important pentru mortii si sutele de abuzuri de atunci.In urma apelurilor lansate de Ion Iliescu in 1990  pentru oprirea manifestatiilor ce au condus la fenomenul „Piata Universitatii", mii de mineri au venit in Bucuresti, totul culminind cu mineriada din 13-15 iunie. Manifestantii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electorala, invocind punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. In 15 iunie, Iliescu le multumea minerilor: „Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica".La 17 ani de la aceste evenimente, Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolutia din 19 iunie 2007, pentru ca, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane.Fostul presedinte este cercetat in partea disjunsa din dosarul in care generalul (r) Mihai Chitac a fost deja trimis in judecata pentru moartea a patru persoane, in fata Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul presedinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanitatii, subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere. El este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei '90, aflat in lucru la Sectia l de Urmarire Penala si Criminalistica, unde a fost transferat dupa ce Curtea Constitutionala a decis, in iunie 2007, ca procurorii militari nu mai pot ancheta civili.Un alt dosar in care s-au facut cercetari impotriva lui Ion Iliescu este cel al Revolutiei din decembrie 1989, pentru infractiuni contra pacii si omenirii, respectiv genocid". La 18 decembrie 1997, generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare, a declarat ca Iliescu ar fi implicat in dosarele privind Revolutia din decembrie 1989, prin ordinele pe care le-ar fi dat in cursul desfasurarii evenimentelor de la Televiziunea Romana.

Reprezentantii SC STK Properties SRL s-au prezentat ieri in fata Comisiei de Urbanism cu o varianta a ansamblului rezidential de pe strada Buna Ziua subtil modificata in urma negocierilor cu vecinii. Noua versiune prevede, printre altele, o alveola pentru o statie RATUC, iar firma a oferit si 10 locuri de parcare, pentru 20 de ani, locuitorilor din apropiere. Membrii comisiei au propus citeva „finisari“ suplimentare care vizeaza izolarea fonica a unei laturi a ansamblului si amplasarea unei „perdele“ de arbori care sa reduca disconfortul creat celor din zona de edificarea unei constructii de asemenea anvergura.     Proiectul SC STK Properties SRL, care prevede construirea unui ansamblu de locuinte si dotari-servicii pe strada Buna Ziua, a fost aprig contestat saptamina trecuta, in sedinta Comisiei de Urbanism, de catre locuitorii din zona. Proiectul respectiv prevede, conform dezvoltatorului, construirea pe o suprafata de aproape 2 hectare de teren a aproximativ 350-400 de apartamente, a unei gradinite, a unui parc si a unui parking de aproximativ 500 de locuri. Regimul de inaltime propus de proiectant incepe de la 5 etaje si creste pina la maxim 15. „Spatiile din aceste cladiri sint destinate construirii de birouri, pentru a se putea atrage firme si investitori, iar la parter vor fi servicii, dar si un spatiu pentru o primarie de cartier, pe care intentionam sa o donam cu titlu gratuit Primariei. Sintem dispusi sa donam municipalitatii si o parcela pentru largirea strazii Buna Ziua, dar si gradinita“, afirma, in urma cu citeva zile, un reprezentant al firmei. Locuitorii din zona s-au declarat nemultumiti de faptul ca in apropierea caselor lor se va ridica „un zgirie nori“. Cei prezenti i-au imputat primarului inclusiv ca presedintele Consiliului Judetean, Alin Tise, care face parte din acelasi partid politic cu Emil Boc, se numara printre actionarii firmei beneficiare.

Proiectele continuaCentrul "EveryChild" si Centrul Comunitar "Dumbrava Rosie" nu mai primesc sprijin financiar din partea Uniunii EuropenePrin programul PHARE, Serviciul Protectie Sociala din cadrul Consiliului Local Cluj-Napoca beneficiaza din ianuarie 2007 de finantare din partea Uniunii Europene. Cei peste 160.000 de euro din fondurile europene au fost investiti in proiectul „Centre de zi – Impreuna pentru copii“, realizat in parteneriat cu Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie (FRCCF). Activitatile proiectului s-au desfasurat in doua centre comunitare din Cluj- Napoca „EveryChild“ si Centrul Comunitar „Dumbrava Rosie“. Prin acest proiect s-a urmarit acordarea de servicii de asistenta sociala familiilor dezavantajate socio-economic din Cluj-Napoca. Pe de alta parte, scopul proiectului a constat si in dezvoltarea parteneriatului dintre institutiile publice si organizatiile neguvernamentale. „Administratiile locale sint limitate legislativ in finantarea serviciilor sociale, familiile defavorizate au nevoie de mai mult decit le poate oferi administratia locala. ONG-urile vin sa completeze aceste lipsuri. Parteneriatul incheiat cu FRCCF, formarea profesionala si experienta dobindita pina acum ne fac sa fim mai buni la urmatoarele proiecte“, declara Valer Morar, Director Serviciu Protectie Sociala.Proiectul a sprijinit sute de familii clujeneBeneficiarii serviciilor din aceste doua centre s-au adresat direct la FRCCF sau au fost indrumati  catre fundatie de membrii Serviciului Social al Consiliului Local. De la initierea proiectului, 300 de familii dezavantajate si 100 de copii au accesat serviciile centrelor si au beneficiat de diverse tipuri de consiliere. „Prin interventii de lunga sau de scurta durata am contribuit la iesirea din situatii de criza a copiilor, dar si la prelungirea performantei scolare“, sustine Mircea Rosca, director FRCCF. Dupa scoala, copiii se intorc la centru, primesc o gustare si isi continua programul educativ. Astfel, 50 de copii cu vir-sta cuprinsa intre 6 si 16 ani participa regulat la activitatile din fiecare centru comunitar. Progresele tinerilor sint vizibile. 90% dintre copiii care au facut parte din acest proiect au trecut peste problema abandonului scolar. „Conform chestionarelor completate si prelucrate de-a lungul proiectului, am sesizat rezultate imbucuratoare. Tinerii au inceput sa mearga mai des la scoala, sa nu mai fie marginalizati atit de colegi, cit si de profesori. Sint citiva care au ajuns chiar si la facultate“, declara Julia Todea, director de proiecte FRCCF.Majoritatea fondurilor au fost din partea UEFinantarea programului „Centre de zi – Impreuna pentru copii“ a fost realizata in mare parte de catre Uniunea Europeana, care a alocat 78% din valoarea totala a proiectului. Restul costurilor au fost suportate din bugetul Consiliului Local Cluj-Napoca – 14%, iar Fundatia Romana pentru Copii, Comunitate si Familie a finantat proiectul cu 7%. „In continuare, vom primi fonduri din partea citorva companii, avem si un partener britanic, mai sint cei 2% din impozitul persoanelor fizice si, nu in ultimul rind, vom primi fonduri si din partea Consiliului Local. Banii pentru hrana, transport, rechizite si alte materiale necesare pentru activitatea cu copiii au fost deja alocati“, declara Mihai Rosca, directorul FRCCF.      Urmatorul pas al programului va fi pregatirea raportului final, iar rezultatele proiectului vor fi facute publice in a doua parte a lunii august.

Conform relatarilor de presa, romanii nascuti din 1963, pina in 1978, sint astazi motorul societatii. Asadar, oameni care au avut in 1989, intre 11 si 26 de ani. Intre virsta copilariei si terminarea studiilor. (Citi dintre ei fac parte din categoria renumitilor „ceausei", de dupa interzicerea avortului, in 1967? In orice caz, or fi destui. Nu pot sa uit propaganda oficiala cu saloane intregi de lauze cu copiii la san, dar nici mediatizarea pe soptite a cazurilor de femei schilodite pe viata sau trecute la cele vesnice, in urma chiuretarilor „babesti". Memoria colectiva de astazi judeca ori scenariul socialist din „Ilustrate cu flori de cimp" - in viziunea nostalgica a generatiei XA, ori cel crud-realist din „432" - in viziunea generatiei X.) Istoriceste vorbind, generatia X s-a nascut la sfirsitul dictaturii dejiste si in primul deceniu al dictaturii ceausiste. A fost perioada in care romanii si-au tras putin sufletul, dupa prapadul „obsedantului deceniu", al saselea, cind comunistii isi pusesera in gind „primenirea ideologica" in forta a societatii. Atunci a disparut ultima generatie de elita din istoria Romaniei, de la taranii nostri traditionali, pina la aristocratii culturii si politicienii democratiei. Pe acest teren „viran" s-a insamintat asa numita destindere sociala. Disparitia subita a lui Gheorghiu-Dej (sub influenta „inghetului de la Moscova") si momentul '68 al lui Ceausescu (sub influenta „primaverii de la Praga") au redesteptat sperantele romanilor intr-o existenta normala. A fost insa „vinare de vint", caci, incepind din '72, dupa „tezele din iulie", gasca de politruci din jurul lui nea Nicu a pus la cale dictatura cultului personalitatii sale. Au urmat 15 ani de terorism social prin minciuni oficializate si infometare, deculturalizare si fanatizare nationalista, in lumina tezelor de inspiratie maoista - anii maturizarii generatiei X.Ei bine, stau si ma intreb cum a fost educata generatia X, in atmosfera duplicitara in care au fost obligati sa traiasca parintii ei. Nu ma gindesc atit la educatia primara, cit la cea evoluata - culturala, civica si politica. Este generatia X un „motor de cautare" bun pentru solutii de lunga durata? Generatia Y va raspunde. Deocamdata, dupa pofta ei de inavutire si simboluri traditionale gen Florin Piersic, personal sint sceptic. Legenda ii atribuie lui Ion Iliescu cinicul avertisment: „Sa vedeti ce vine dupa esalonul 2 al fostei nomenclaturi!". 

Obisnuit sa fie locomotivaIon Iliescu spune ca nu mai vrea sa fie "locomotiva" PSD si nu va mai candida la alegerile parlamentarePresedinte de onoare al PSD si fost presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, a anuntat ieri ca nu va mai candida la Parlament, el spunind ca decizia sa ar fi putut fi alta daca se pastra votul pe lista, precizind ca noul sistem uninominal nu-i mai permite sa fie locomotiva partidului, asa cum se obisnuise. Anuntul ca nu va mai candida a fost facut pe blogul sau. „De unul singur, intr-un colegiu, indiferent unde, nu am nici o motivatie sa mai particip la o cursa electorala“, le spune Iliescu cititorilor sai.     „Daca ar fi existat vot pe liste, probabil ar fi existat o motivatie. Pe mine nu ma mai intereseaza sa candidez. Pentru mine nu e o noutate votul uninominal. Eu am participat din 1990 numai la voturi uninominale pentru presedintia tarii. Deosebirea e foarte mare, eu participam la votul uninominal la circumscriptia care se numea Romania, iar acum ca sa ma rezum la un colegiu nu am nici un interes“, a declarat Iliescu ieri la Realitatea TV. El a mai spus despre noul sistem de vot ca il face pe fiecare candidat propria sa locomotiva. „Fiecare actioneaza pe un culoar strimt care este colegiul“, a spus senatorul, marturisind ca se obisnuise sa fie locomotiva partidului.Renunta la implicare, dar nu la partidIliescu a mai spus ca nu mai doreste sa se implice nici in activitati executive, ci doar in cele ideologice si in marile dezbateri ale politicii. El sustine ca nu se poate interpreta aceasta retragere ca o munca mai mult pentru sine, ci dimpotriva, de acum inainte va munci „mai mult pentru altii“. „Nu vreau sa ma consacru activitatilor organizatorice executive, ci marilor dezbateri care privesc politica tarii si a unui partid social-democrat“, a mai spus fostul presedinte.     Iliescu a mai precizat ca retragerea din Parlament nu inseamna o retragere din politica sau din partid. „Politica nu se rezuma la viata parlamentara, nu ma retrag din viata politica, nu ma retrag din partid“, a dat asigurari senatorul. Iliescu nu crede ca retragerea sa este un moment istoric, ci un „moment firesc“ prin care isi restringe activitatea politica si isi dozeaza efortul si timpul. „E firesc, e logic sa las pe oameni mai tineri din partid sa candideze in noile conditii“, a conchis liderul PSD, aratind ca nu s-a mai consultat cu nimeni din partid pe acest subiect si ca nici nu este nevoie.Vacaroiu nu renunta la IliescuPresedintele Senatului, Nicolae Vacaroiu, a lansat ieri necesitatea introducerii pe viitor a institutiei senatorului de drept pentru fostii presedinti ai Romaniei.     „Inteleg perfect motivatia presedintelui Iliescu de a nu mai candida si tocmai de aceea ii respect decizia. Poate ca ar fi bine sa ne gindim pentru viitor sa legiferam institutia senatorului de drept pentru fostii presedinti ai Romaniei“, a declarat Nicolae Vacaroiu.     Presedintele Senatului a dorit „sa-i anunte“ pe adversarii politici ai PSD „ca nu trebuie sa se bucure de aceasta decizie, pentru ca Iliescu ramine el insusi o institutie cu o influenta majora in luarea deciziilor politice la nivelul conducerii centrale a PSD“.     Un alt lider PSD, presedintele Consiliului National, Adrian Nastase, a spus ieri ca spera ca Iliescu sa revina asupra deciziei.     Ion Illiescu, in virsta de 78 de ani, si-a anuntat retragerea din Parlament dupa ce si-a pus amprenta asupra evolutiei postdecembriste a Romaniei, ca sef al statului timp de 10 ani, precum si ca „locomotiva“ a Partidului Social-Democrat.     Contestat pentru rolul jucat in Revolutie si in mineriade si pentru trecutul sau comunist, fostul secretar de partid din timpul regimului Ceausescu a fost preferat de majoritatea romanilor in fruntea tarii de trei ori, fiind votat cu cel mai mare scor la alegerile prezidentiale organizate in ultimii 20 de ani. Desi este cel care a promovat modelul politicianului „sarac si cinstit“ si a criticat „capitalismul de cumetrie“, Iliescu a fost acuzat deseori, in cele trei mandate ale sale, ca a tolerat si incurajat coruptia.Date personaleIon Iliescu s-a nascut la 3 martie 1930 la Oltenita, in judetul Calarasi. Dupa moartea tatalui sau, fost comunist ilegalist, la virsta de 9 ani, Ion Iliescu a fost infiat de matusa sa, care a devenit mai tirziu servitoare si bucatareasa a Anei Pauker. Este casatorit, din 1951, cu Nina (Elena Serbanescu, pe numele de fata), tot inginer de profesie, cu care s-a cunoscut in vremea studiilor liceale. Iliescu este membru al Academiei Oamenilor de stiinta si Doctor Honoris Causa al mai multor universitati din tara si strainatate. Este presedinte al Colegiului National al Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989, de la infiintare, din iulie 2004.Fost secretar al CC al PCR si presedinte al RomanieiPersonajul politic cel mai important in perioada de dupa Revolutia din decembrie, Ion Iliescu a fost un membru activ in timpul regimului comunist. Dupa ce a absolvit Institutul Energetic din Moscova, in 1955, si dupa ce a fondat Uniunea Asociatiilor Studentilor din Romania (UASR), la putin timp de la venirea lui Nicolae Ceausescu la conducerea partidului comunist, Iliescu intra in primele rinduri ale noului regim, ca ministru pentru problemele tineretului, in perioada 1967-1971. Apoi, timp de 6 luni, a fost secretar al Comitetului Central al PCR, pentru ca dupa acuzatiile de „deviere intelectualista“ sa fie exclus din forumul central al partidului. Intre anii 1971-1974, a ocupat functia de vicepresedinte al Consiliului Judetean Timis, iar intre anii 1974-1979, pe cea de presedinte al Consiliului judetean Iasi. A continuat sa adopte o atitudine critica fata de PCR si a fost indepartat din viata politica.     Intre anii 1979 si 1984, a condus Consiliul National al Apelor. Din 1984 si pina in 22 decembrie 1989, a fost directorul Editurii Tehnice din Bucuresti.In 22 decembrie 1989 s-a aflat printre principalii fondatori ai Consiliului Frontului Salvarii Nationale (CFSN), ca organ suprem al puterii de stat. A devenit apoi presedinte al CFSN, la 27 decembrie 1989. Din februarie pina in mai 1990, a fost presedintele Consiliului Provizoriu de Uniune Nationala, organism nou creat care a preluat prerogativele puterii provizorii in stat si in care au fost inclusi reprezentantii tuturor partidelor politice aparute imediat dupa revolutie.     La 20 mai 1990, a fost ales presedinte al Romaniei, pentru o perioada de 2 ani, asa cum se prevedea in Legea Electorala conform careia s-au organizat primele alegeri libere dupa aproape o jumatate de secol de totalitarism. Majoritatea romanilor si-au dat votul fostului secretar de partid, in vreme ce protestatarii din Piata Universitatii cereau retragerea activistilor PCR din politica.     Pe fondul derutei unui electorat inca nefamiliarizat cu exercitiul democratiei, usor de manipulat prin institutii de presa controlate de noua putere, Ion Iliescu a fost singurul presedinte care a cistigat din primul tur, la primele alegeri postdecembriste, obtinind cel mai mare scor de dupa 1989 – 85% din voturi.      El a candidat din partea Frontului Salvarii Nationale (FSN), iar contracandidatii sai au fost Radu Cimpeanu (PNL) – 10,6% si Ion Ratiu (PNTCD) – 4,3%, ambii reintorsi in tara dupa o perioada de exil.     Dupa 2 ani, la primele alegeri constitutionale, din 11 octombrie 1992, Iliescu a fost din nou votat cu cel mai mare scor, adica 61,5%, marea majoritate a electoratului optind pentru programul sau „Cred in schimbarea in bine a Romaniei“. In cursul primului mandat constitutional de sef al statului, prioritatile sale declarate au fost: reconcilierea nationala, pactul social, conlucrarea tuturor fortelor politice pentru stabilitatea si redresarea tarii, tranzitia spre economia de piata, reforma economica, protectia sociala.Dincolo de ceea ce multi au numit limbajul de lemn al fostului secretar al PCR, Iliescu a fost perceput de societatea civila si de firava opozitie a partidelor istorice ca fiind continuatorul fostului regim, al asa-zisului „comunism cu fata umana“, forta conservatoare care a frinat procesul dificil al tranzitiei catre economia de piata. Ramine celebra declaratia sa conform careia „proprietatea este un moft“, la fel cum tot Iliescu a fost acuzat ca a stat la baza mineriadelor si a inlaturarii Cabinetului Roman pe motiv ca acesta este prea reformist. Speculind la maximum mentalitatea marii parti a electoratului de genul „nu ne vindem tara“, Iliescu si-a conservat capitalul de imagine si s-a opus retrocedarilor si privatizarilor.La un pas de suspendareIn aprilie 1994, Ion Iliescu a facut obiectul unei cereri de suspendare din functia suprema. Parlamentarii opozitiei au invocat incalcarea grava a Constitutiei, dupa ce Iliescu a declarat ca deciziile judecatoresti definitive si irevocabile de recunoastere a dreptului de proprietate asupra imobilelor nationalizate nu au temei legal si, ca atare, nu ar trebui executate.      Procedura de suspendare a fost demarata de PNTCD, la care s-au alaturat toate formatiunile din CDR, cu exceptia UDMR. Curtea Constitutionala a decis insa ca propunerea de suspendare nu este intemeiata. Iliescu nu s-a prezentat pentru explicatii in fata Camerelor reunite, motivind ca nu a fost ales de Parlament, ci de tot poporul. El declara ca afirmatiile sale au fost denaturate de presa si ca nu a atentat la independenta justitiei.Marea infringere a lui Iliescu din 1996In noiembrie 1996, a candidat din nou la Presedintie cu programul „Sa continuam, impreuna, schimbarea in bine a Romaniei“. In turul al doilea al scrutinului electoral, din 17 noiembrie, balanta a inclinat in favoarea contracandidatului sau, Emil Constantinescu, reprezentantul CDR. Acesta a cistigat cursa cu 54,4% din voturi, in timp ce Ion Iliescu a obtinut 45,6%. Tot in 1996, a fost ales senator de Bucuresti al PDSR, iar in timpul celor 4 ani de opozitie a fost liderul Grupului parlamentar al PDSR. A devenit presedintele principalului partid de opozitie din Romania in ianuarie 1997, ales la Conferinta Nationala Extraordinara a PDSR, fiind reales in aceeasi functie la Conferinta partidului din iunie 1997. In 2000, propus si sustinut de PDSR, a obtinut un nou mandat prezidential cu programul intitulat „Aproape de oameni, impreuna cu ei“, el cistigind pe fondul divizarii dreptei care a intrat in batalia electorala cu doi candidati – Mugur Isarescu si Theodor Stolojan. Confruntat in turul al doilea cu liderul PRM C.V. Tudor, Iliescu a reusit sa obtina un nou mandat, marsind pe ideea pericolului extremist reprezentat de Tudor. A fost cel de-al doilea mandat constitutional al sau.Conflicte cu cei de la Cluj si cu Mircea GeoanaDupa terminarea mandatului prezidential, s-a reinscris in PSD la 11 ianuarie 2005, gest criticat de mai multi lideri ai partidului. in contextul discutiilor privind reformarea PSD, lansate de „Grupul de la Cluj“, puterea reformatoare a fostului presedinte al partidului a fost contestata. Iliescu a fost acuzat pentru unele pozitii critice din timpul mandatului prezidential 2000-2004, care au dus la erodarea credibilitatii guvernamentale si a PSD. Divergentele dintre Iliescu si liderii grupului ardelean au atins un punct culminant la congresul din 21 aprilie 2005 al PSD, cind a fost ales Mircea Geoana ca presedinte al partidului. Acuzatiile grupului ardelean i-au atras si eticheta de „Coloana a V-a“ pusa de Iliescu in discursul de la congres, cind a sustinut ca acestia ar dori destabilizarea PSD.     Iliescu s-a aflat in conflict si cu actualul presedinte al PSD. In martie 2005, inaintea alegerilor pentru Primaria Capitalei, cei doi au inceput sa se jigneasca reciproc. Iliescu l-a facut pe Geoana „prostanac“, iar presedintele PSD a spus despre senator ca a ajuns intr-o etapa a vietii sale biologice in care nu mai stie ce vorbeste. Dupa acest episod, Iliescu a mai criticat extrem de dur proiectul lui Geoana privind Revolutia binelui, iar in alta declaratie a spus ca presedintele partidului este „handicapat“ din punctul de vedere al experientei politice.     La Consiliul National al PSD din 13 mai 2005, Ion Iliescu a acuzat jocurile de culise si „negocierile subterane“ de la Congresul din aprilie. In discursul tinut, Iliescu a anuntat ca este posibil sa paraseasca partidul, pentru ca nu se mai regaseste alaturi de actuala echipa a PSD. El a rostit patru nume de care s-au legat predilect criticile sale: Mircea Geoana, Adrian Nastase, Viorel Hrebenciuc si Vasile Dincu. Iliescu a ramas insa in partid, ca simplu membru, fiind liderul Grupului parlamentar al PSD din Senat. Dupa congres, Iliescu a fost ales presedinte de onoare, in decembrie 2006.„Sarac si cinstit“, dar in vizorul procurorilorLa 18 ani de la schimbarea regimului, numele lui Iliescu este legat de atitudinea si gesturile controversate din timpul evenimentelor ce au avut loc in timpul Revolutiei si al mineriadelor, in timp ce justitia romana nu a gasit nici un vinovat important pentru mortii si sutele de abuzuri de atunci.In urma apelurilor lansate de Ion Iliescu in 1990  pentru oprirea manifestatiilor ce au condus la fenomenul „Piata Universitatii“, mii de mineri au venit in Bucuresti, totul culminind cu mineriada din 13-15 iunie. Manifestantii cereau insistent retragerea lui Iliescu din cursa electorala, invocind punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara. In 15 iunie, Iliescu le multumea minerilor: „Va multumesc pentru tot ceea ce ati facut in aceste zile, in general pentru atitudinea dumneavoastra de inalta constiinta civica“.     La 17 ani de la aceste evenimente, Ion Iliescu a fost pus sub invinuire, prin rezolutia din 19 iunie 2007, pentru ca, la data de 13 iunie 1990, a determinat cu intentie interventia in forta a militarilor impotriva manifestantilor din Piata Universitatii din Bucuresti si din alte zone ale capitalei, fapt ce a avut ca urmare moartea si ranirea prin impuscare a mai multor persoane.     Fostul presedinte este cercetat in partea disjunsa din dosarul in care generalul (r) Mihai Chitac a fost deja trimis in judecata pentru moartea a patru persoane, in fata Ministerului de Interne, in timpul mineriadei din 13-15 iunie 1990.     Intr-un alt dosar al mineriadei din 1990, fostul presedinte Ion Iliescu este acuzat de crime impotriva umanitatii, subminarea puterii de stat si a economiei nationale, lipsire de libertate in mod ilegal si distrugere. El este, in continuare, anchetat in dosarul mineriadei ’90, aflat in lucru la Sectia l de Urmarire Penala si Criminalistica, unde a fost transferat dupa ce Curtea Constitutionala a decis, in iunie 2007, ca procurorii militari nu mai pot ancheta civili.     Un alt dosar in care s-au facut cercetari impotriva lui Ion Iliescu este cel al Revolutiei din decembrie 1989, pentru infractiuni contra pacii si omenirii, respectiv genocid“. La 18 decembrie 1997, generalul Dan Voinea, seful Sectiei Parchetelor Militare, a declarat ca Iliescu ar fi implicat in dosarele privind Revolutia din decembrie 1989, prin ordinele pe care le-ar fi dat in cursul desfasurarii evenimentelor de la Televiziunea Romana.

Decesul unui copil de numai un an, din muncipiul Sibiu, se afla in evidentele Autoritatii de Sanatate Publica Sibiu dupa ce, lasat nesupravegheat, acesta a baut dentocalmin, un medicament pentru calmarea durerilor dentare. Din pacate, substanta ingerata i-a fost fatala bebelusului. Cel de-a doilea caz, petrecut in luna mai si mult mediatizat de presa locala, este cel a unui copil de un an si noua luni, din satul Nou, care a murit dupa ce vitrina de sticla a dulapului din camera a cazut peste el si fratele sau geaman. Copiii sareau pe pat, s-au impins in joaca si s-au taiat in cioburile care au cazut peste ei. „Leziunile au fost plagi taiate amenintatoare de viata. Unul dintre copiii prezenta o plaga taiata la nivelul inghinal, care a dus la taierea vaselor femurale si apoi la deces. Cea de-a doua victima a prezentat o plaga taiata la nivelul abdomentului si a fost dusa la Sibiu", a anuntat Bianca Fulga, medicul de pe ambulanta. Al doilea bebelus a ajuns in stare grava la spital, dar a fost salvat. Accidente nefericiteIn ambele cazuri,  nu s-a luat nicio masura impotriva parintilor. Primul caz, cel al baietelului care a ingerat involuntar dentocalmin, nici macar nu a ajuns in evidentele Directiei Generale de Asistentta Sociala si pentru Protectia Copilului. (DGASPC). „Cu privire la numarul de copii decedati din neglijenta parintilor, va comunicam ca la nivelul DGASPC, de la inceputul anului si pina in prezent, nu au fost inregistrate decese care sa aiba aceasta cauza si nici nu am fost instiintati de catre alte institutii competente cu privire la astfel de situatii", se arata intr-un comunicat trimis de DGASPC redactiei.Un moment de neatentieIn ceea ce priveste cazul micutilor de la Nou, unde mama a recunoscut ca cei doi baieti au fost lasati citeva minute pe pat, in timp ce ea curata podeaua, autoritatile au stabilit ca a fost doar un accident si ca in familie nu exista risc de neglijare sau abuz. Totusi, cazul va ramine in atentia Primariei comunei Rosia, care va monitoriza situatia familiei in continuare. Obiecte inghititeSi la Spitalul de Pediatrie, saptaminal, vin mame disperate, ale caror copii au inghitit, aspirat, si-au bagat in nas sau in urechi fel de fel de obiecte, unele mai neobisnuite decit altele. Pentru aceste cazuri, aparent banale, dar care prezinta riscuri pentru sanatatea micutilor, intervin imediat medicii chirurgi, gastroentorologi sau ORL-isti. Potrivit medicilor, pe primul loc intre obiectele inghitite de copii se numara bucatile din jucarii, apoi banutii, suruburile, piulitele, bijuteriile si tot felul de boabe.

Capcanele de tot felul ii pindesc pe sibieni la tot pasul. Gropi, capace de canal instabile si, mai nou, indicatoare „ascunse". Adica mascate de vegetatia care, odata cu venirea verii, a crescut. Este cazul unui indicator de „Oprire interzisa" bine ascuns de coroana unui copac de pe B-dul Vasile Milea, tocmai in zona sediului politiei. Indicatorul buclucas este vizibil doar pentru cei care cauta atent cu privirea prin coroana inverzita a copacului. Ceilalti trebuie sa-si pregateasca banii pentru amenda. Au patit-o multi, si daca nu se vor lua masuri pentru curatarea coroanei copacului, alti si alti soferi vor cadea in aceeasi capcana. Nu vor vedea indicatorul, vor opri linistiti masina, iar apoi se vor trezi cu o amenda pentru parcare neregulamentara. Deoarece pentru politistii care stiu ca indicatorul e acolo, legea e lege.

Constantin Nicula, de 39 de ani, sotul femeii gasite moarta in 8 iulie la marginea orasului clujean Huedin, s-a predat ieri dimineata politistilor de frontiera de la Vama Petea, judetul Satu Mare.     Acesta a recunoscut in fata autoritatilor ca el este cel care i-a luat viata femeii cu care si-a impartit mai bine de 15 ani din viata. Si-a motivat gestul prin faptul ca femeia il insela, iar el nu a putut suporta acest lucru. De cind si-a ucis sotia, s-a ascuns de politistii care il cautau, ajungind din apropierea orasului Huedin la o distanta de aproximativ 200 de kilometri, respectiv in zona Vamii Petea, pe unde urmarea sa treaca frontiera. S-a razgindit in momentul in care si-a dat seama ca nu prea exista sanse prin care sa reuseasca acest lucru. Constantin Nicula a fost transportat ieri sub escorta politistilor la Cluj-Napoca, unde Parchetul de pe linga Tribunalul Cluj a decis, pe baza marturiilor si a probelor existente la dosar, sa emita un mandat de retinere pentru 24 de ore pe numele lui, acesta urmind a fi prezentat instantei cu propunerea de arestare preventiva pentru 29 de zile.      Constantin si Angela Nicula au impreuna doi copii cu virste sub 10 ani.

Cadrul didactic de la Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca le-a spus procurorilor ca nu este implicat in nici un fel in acest caz, potrivit declaratiilor avocatului sau, Eugen Iordachescu.      Dupa 3 ore de audieri, Ispas a parasit sediul Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), sectia teritoriala Cluj, fara a da declaratii suplimentare legate de acest dosar. Potrivit unor surse judiciare, la domiciliul sau a fost facuta o perchezitie, insa autoritatile nu au gasit probe incriminatorii. Sirul audierilor legate de cel mai mare dosar al fraudarii examenului de Bacalaureat din istoria Romaniei a continuat si ieri.      Mai multi elevi care au sustinut Bacalaureatul la GSIMS din Sighet au fost pusi oficial sub invinuire.      Totodata, o parte dintre ei vor fi citati ca martori in acelasi dosar. Tot ieri a fost audiata, din nou, Ileana Botici, eleva de 36 de ani care ar fi adunat banii de la mai multi candidati in vederea cumpararii de notelor de trecere. Fratele femeii, Vasile Sorin Caprinet, a declarat ca, dupa stirea lui, toate examenele pe care elevii Liceului particular „George Pop de Basesti“ le-au sustinut de-a lungul vremii au fost pe bani. „Sint aici elevi de 35-50 de ani. Or eu nu cred ca la 50 de ani mai esti competent ca sa inveti pentru un examen de BAC. Se stie ca s-au dat mereu bani“, a declarat omul, asteptind ca sora lui sa iasa de la audieri.      El a explicat ca detine doua chitante emise pe numele Ilenei Botici care justifica faptul ca a dat suma de 660 de lei pentru plata studiilor liceului, aceste chitante demon-strind ca s-au dat bani pentru un anumit protocol.      Totusi, Caprinet a marturisit ca pentru suma de 1.000 de lei solicitata de la fiecare elev in parte nu s-au eliberat chitante. Audierile in cazul scandalului de la Sighetu Marmatiei vor continua si azi.