Hidroelectrica Cluj inaugurează în noiembrie o nouă hidrocentrală

Puterea instalată a sucursalei locale a Hidroelectrica va creşte cu 11% din toamnă, când se va da în funcţiune Hidrocentrala Răstoliţa, cea de-a 24 aflată în administrarea sediului clujean.Răstoriţa, situată pe afluentul cu acelaşi nume al râului Mureş, va putea produce 35,5 MW având practic două grupuri – o centrală supraterană cu un baraj şi un lac de acumulare pe râul Răstoliţa. Ea va fi a treia ca putere pe raza sucursalei, după Mărişel, care poate produce 220 de MW, fiind a doua centrală subterană pe ape interioare după Lotru şi după Tarniţa, cea de-a doua mare producătoare a regiunii.Proiectul a fost „lălăit” din 1988, până acum trei ani. „Un astfel de proiect se face în mod normal într-un timp de 5, 6, 7 ani, dar în acest caz a durat 24.În ultimii trei ani s-au executat 65-70% din lucrare şi s-au cheltuit undeva la 50-60 de milioane de euro”, explică Horaţiu Cătărig, director Hidroelectrica Cluj.

„Realizarea centralei a fost prioritară”

Hidroecentrala Răstoriţa nu e singurul proiect al sucursalei aflat în execuţie, însă a atras  majoritatea fondurilor în ultima perioadă din raţiuni de eficienţă, potrivit directorului Hidroelectrica Cluj.„Pe raza sucursalei mai sunt două proiecte în execuţie, este vorba de două microcentrale în Baia-Mare, Firiza I şi II, cu o capacitate energetică de 4,2, respectiv, 8,4 MW, care au termen de finalizare 2014. Ritmul de lucru a fost mai alert în cazul Răstoriţa, deoarece, în concepţia mea decât să te împarţi în trei investiţii şi să nu finalizezi niciuna mai bine te apropii, finalizezi una, ea începe să producă şi abia apoi te axezi şi pe celelalte. E greu să bagi bani în mai multe investiţii şi să nu producă niciuna”, motivează Cătărig.

„Fabrica de bani”, doar pe hârtie

Hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti, un alt proiect energetic cu o importanţă majoră, atât pentru regiune, cât şi pe plan naţional este încă stadiu de desen, deşi autorităţile au promis în nenumărate rânduri urgentarea procedurilor de selecţiei a investitorilor. Pe lângă îndeplinirea funcţii de reglare a sistemului energetic naţional, investiţia este o oprtunitate şi din punct de vedere financiar.„Deşi, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti are o putere de1000 de MW, practic a şasea parte din sistemul naţional al Hidroelectrica, care cumulează 6300 de MW, este practic o fabrică de bani nu de energie, pentru că produce energie la preţ de 3, 5 ori mai mare decât preţul pieţei, pe vârful de consum, folosind energie pentru pompare, când consumurile sunt minime şi costurile minime”, afirmă Horaţiu Cătărig.