Economie
Verdict implacabil în privința gazelor de șist
Observatorii străini cred că România va începe exploatarea gazelor de şist în ciuda protestelor interne.
Între ciocan şi nicovală
Economia regiunii, afectată de pierderea industriei grele imediat după căderea comunismului, în 1989, ar putea beneficia de investiţii mari, generate de exploatarea gazelor de şist. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), forajul de explorare în regiunea Dobrogea, pe litoralul Marii Negre, ar putea aduce mai mult de 80 de milioane în investitii în peste patru ani.Însă ecologiştii spun că se tem de efectele pe care aceste activităţi de forare le-ar putea avea asupra mediului. „Noi nu vrem ca explorarea de gaze de şist să continue pentru că metoda utilizată, fracturarea hidraulică, care în acest moment este singura metoda disponibilă de extragere a gazelor, este foarte poluantă”, spune Miruna Ralea, directorul executiv al grupului de mediu Alma-Ro, din Bucureşti.În ţara vecina, Bulgaria, deputaţii au interzis exploatarea de gaze şi ţiţei efectuate prin fracturare hidraulică a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari.
Apel la „raţionalitate şi pragmatism” în abordarea problemei gazelor de şist
Consilierul prezidenţial pentru afaceri strategice, Iulian Chifu, consideră că doar printr-o abordare raţională şi pragmatică se va contura corect problematica privind exploatarea gazelor de şist în România.Chifu s-a referit, într-o conferinţă susţinută vineri la Iaşi, la avantajele noilor tehnologii propuse de compania americană Chevron, care doreşte să exploateze gazele de şist în România, şi la o serie de alte explorări ale resurselor naturale ale ţării şi a îndemnat la consultarea studiilor şi rapoartelor oficiale postate şi pe site-ul Parlamentului European.Consilierul prezidenţial a subliniat că „în prezent se discută despre un aviz de explorare şi nu despre unul de exploatare a gazelor de şist”, punctând „deschiderea spre dialog a factorilor responsabili cu organizaţiile de mediu”, cu condiţia ca acest dialog „să se bazeze pe rapoarte şi documente şi nu pe alegaţii”.„Graţie unor astfel de zăcăminte, România poate ajunge nu numai la securitate energetică, ci chiar la independenţă energetică”, concluzionează economistul.