Ce-a mai rămas din acvacultura clujeană?

Piaţa clujeană este invadată de peşte de import în timp ce potenţialul de producţie al judeţului se iroseşte fie din lipsă de fonduri fie din lipsă de interes.Cele două păstrăvării clujene de la Gilău reuşesc să vândă în totalitate cele aproximativ 110 tone de peşte produse anual, însă pierd cu fiecare an din competitivitate şi implicit din profitabilitate din cauza tehnologiilor învechite.„Producem 86 de tone anual, cantitate pe care reuşim să o valorificăm integral prin vânzare către supermarket-uri, populaţie şi restaurante. Suntem încă pe profit, dar e în continuă scădere din cauza concurenţei mari din afară – ferme din Italia sau Polonia, modernizate, care produc cantităţi mai mari de peşte pe metru pătrat şi îşi permit să vândă la un preţ mai mic decât noi. Noi avem şi acum aceeaşi tehnologie pe care am avut-o în ’75. S-a realizat un studiu şi ar fi nevoie de 1 milion de euro pentru modernizare”, explică Valeria Paşca, şefă a Păstrăvăriei Gilău aflată în administrarea Direcţiei Silvice.„Din ’86 nu s-a mai efectuat nicio lucrare de modernizare, bazinele sunt sparte, clădirea necesită reparaţii, în fiecare an fac rapoarte însă din cauza lipsei de fonduri nu se alocă sume pentru lucrări”, adaugă  Petru Balaş, administrator al Păstrăvăriei de la Gilău, aflată în subordinea Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS).Pe lângă avansul tehnologic al concurenţei pe care „trebuie să-l înghită” cele două ferme piscicole, unităţile trebuie să facă faţă şi creşterii costurilor pe fondul majorării cu 18% a preţurilor la hrana pentru peşti. La lista cu duşmani ai producţiei se adaugă şi scăderea calităţii apei. „Anul trecut s-au produs 25 de tone de peşte, probabil anul acesta vor fi doar în jur de 20, din cauza apei care nu corespunde – conţine cantităţi tot mai mari de nitriţi şi nitraţi”, explică Balaş.„Balta are peşte”... dar trebuie prinsClujul are 20 de unităţi piscicole, însă doar cele două păstrăvării de la Gilău sunt licenţiate pentru a vinde peşte, celelalte 18 unităţi fiind destinate activităţilor de pescuit recreativ-sportiv, potrivit datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Cluj. La migrarea unităţilor spre agrement a contribuit ordinul 332 din 24 mai 2008, care a înăsprit condiţiilor pe care unităţile trebuie să le îndeplinească pentru a fi înscrise în Registrul unităţilor de acvacultură şi pentru a avea dreptul să comercialieze produsele piscicole. Administratorii fac şiretlicuri pentru a ţine peştele în baltăNici lacurile amenajate pentru pescuit nu au suferit mari modificări în ultimii ani potrivit pescarilor, nici în privinţa investiţiilor, nici în cea a moralităţii administratorilor. „În ultimii ani s-au schimbat doar patronii, fără să se schimbe condiţiile, taxele în schimb au tot crescut. Sunt câteva lacuri care oferă condiţii bune pentru pescuit, dar sunt şi lacuri unde, spre exemplu, se hrănesc artificial peştii înainte de week-end sau se umblă la apă ca să nu se prindă cantităţi mari”, declară Cristi Vescan, „pescar irecuperabil” şi administrator al site-ului pescari.ro, portalul pescarilor clujeni.UE ar putea deveni piaţă de desfacere pentru clujeniVă reamintim că europarlamentarul clujean Rareş Niculescu a atras atenţia cu ocazia unei conferinţe desfăşurate în luna martie la Cluj-Napoca asupra oportunităţii de care ar putea să profite România prin dezvoltarea acvaculturii. „România produce anual 12.500 de tone de peşte. Raportat la nivelul consumului din Uniune de 12.000.000 de tone înregistrat în UE, putem identifica o piaţă deosebită ca potenţial de dezvoltare”, sublinia atunci Rareş Niculescu.De potenţiala piaţă de desfacere poate profita inclusiv judeţul nostru, deoarece acvacultura se poate dezvolta independent de poziţia geografică, prin realizarea de lacuri artificiale pentru creşterea peştelui.Fonduri europene de peste 70 mil. € în 2012Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional pentru Pescuit (POP) intenţionează să plătească în acest an beneficiarilor peste 70 milioane de euro, în creştere cu 35 de procente faţă de plăţile realizate în 2011, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).Plăţile vor fi efectuate în proporţie de 75% din Fondul European pentru Pescuit (FEP) şi 25% bugetul naţional.„Plăţile către beneficiari în 2011 au totalizat peste 51,8 milioane euro, ajungând la un procent de 16,85% din alocarea FEP 2007-2013. De asemenea, Autoritatea de Certificare şi Plată a transmis către Comisia Europeană declaraţii de cheltuieli în valoare totală de 35 milioane euro până la finele anului 2011”, precizează MADR.România beneficiază, până în 2013, de peste 307,618 milioane euro prin POP pentru finanţarea investiţiilor în domeniul pescuitului, acvaculturii şi procesării, din care 230,714 milioane euro reprezintă asistenţa UE prin FEP, iar diferenţa este asigurată din bugetul naţional.