Asociaţiile de business sunt luate cu asalt de întreprinzătorii clujeni

Diversificarea şi intensificarea problemelor cu care se confruntă mediul de afaceri, dar şi dorinţa de a susţine proiectele sociale ale organizaţiilor de profil a determinat un val de cereri de adeziune din partea firmelor clujene.„Din 2008 există un val de revenire înspre cameră datorită sprijinului pe care îl acordăm întreprinzătorilor. Anul acesta au fost surprinzător de multe cereri, astfel că, am înregistrat 64 de membri noi de la începutul anului”, spune Horea Cămărăşan, şef Birou Comunicare, Protocol şi Marketing al Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj. „Interesul pentru organizaţie a crescut foarte mult, astfel că faţă de anul trecut când aveam 40 de membri, acum am ajuns la 60 de membri.”, adaugă Daniel Pop, vicepreşedinte al Ligii Întreprinzătorului Român (LIR).Afaceriştii sunt atraşi de avantajele „înrolării”Sfaturile de care pot beneficia de la colegii de breaslă, implicarea asociaţiilor în obţinerea de avantaje legislative sau intermedierea întâlnirilor de afaceri sunt câteva dintre avantajele din care membri „se înfruptă”. „Societăţile au manifestat până acum reticenţă. La noi spiritul asociativ este destul de voalat, reminiscenţă de la cooperativele comuniste. Firmele văd deja rolul efectiv al asociaţiilor patronale. Printre ultimele reuşite se numără  majorarea plafonului la TVA şi plata acestuia la încasarea facturii. Practic noi suntem echivalentul sindicatelor pentru angajaţi. Trebuie evitată confuzia dintre asociaţiile patronale şi celelalte organizaţii. Spre exemplu, camerele de comerţ intermediază afaceri, nu au nicio prerogrativă de a reprezenta firmele în cadrul dialogului social”, explică Augustin Feneşan, preşedintele Asociaţiei Patronilor şi Meseriaşilor (APM) Cluj.„Noi am fost foarte deschişi faţă de membrii locali, ne-am implicat în diverse proiecte. Spre exemplu, am desfăşurat misiuni economice în străinătate, un număr important de cursuri de formare pentru angajaţii firmelor şi cursuri pentru şomeri”, completează Horea Cămărăşan.„Afaceriştii se înscriu în Ligă pentru a socializa, pentru a se consulta cu restul membrilor când întâmpină probleme. În acest scop organizăm întâlniri săptămânale. Uniţi e mai uşor să trecem peste perioada de criză”, adaugă vicepreşedintele Ligii Întreprinzătorului Român (LIR).Pentru doamnele din business nu contează doar pragmatismul „Foarte multe doamne ne-au cerut în ultima vreme să devină membre AFA, mai ales datorită proiectelor pe care noi le desfăşurăm şi pe care vor să le susţină. Într-un climat atât de tensionat din punct de vedere economic şi politic este aprecit faptul că există grupuri care se dedică şi proiectelor sociale. Spre exemplu, acţiunea de reconstrucţie a grădinii japoneze din incinta Grădinii Botanice a atras foarte multe susţinătoare. Un alt val de cereri de a deveni membre a fost generat şi de proiectul  «Clujul are atitudine», proiect prin care clujenii au posibilitatea să evalueze modul în care instituţiile publice îşi desfăşoară activitatea în raport cu cetăţenii”, afirmă Mihaela Rus (foto), preşedinta Asociaţiei Femeilor de Afaceri (AFA) din Cluj.Când au fost înfiinţate şi câţi membri au asociaţiile clujeneCamera de Comerţ si Industrie din Cluj este cea mai veche dintre asociaţiile locale, fiind fondată în urma cu 160 de ani prin Patenta Imperiala austriaca, impreuna cu Camerele din Braşov şi Timişoara. În prezent are 639 de membri, care su cumult în 2010 o cifră de afaceri de 14 miliarde de lei şi aproape 41.000 de angajaţi.Asociaţia Patronilor şi Meseriaşilor Cluj numără peste 1000 de firme din judeţ, care, însumat au peste 20.000 de angajaţi. A fost înfiinţată în 1990, la mai puţin de o lună după Revoluţie cu numele de Asociaţia Profesională Liberă a Micilor Meseriaş, ca în 1991 să fie rebotezată cu numele actual.Asociaţia Femeilor de Afaceri Cluj a fost fondată în anul 2004, la iniţiativa Mihaelei Rus, director general al agenţiei Vitrina Advertising. În prezent, numără 72 de membre, atât femei care au businessuri proprii sau funcţii de conducere în diferite societăţi, cât şi femei cu profesii liberale, care activează ca medici, profesori, psihologi sau jurişti.Liga Întreprinzatorului Român este cea mai tânără dintre cele patru organizaţii. A fost înfiinţată în 2008 şi numără 60 de membri.