Economie
Doi indicatori economici aruncă Clujul la coada clasamentului pe judeţe!
Alte zone ale ţării par a fi depăşit criza, intrând într-un adevărat galop de redresare economică, în timp ce noi am luat-o la pas, ardeleneşte.
Clujul se situează pe locul 37 în ţară ca nivel al creşterii produsului intern brut (PIB) în perioada 2009-2012 şi pe poziţia 38 la diferenţa dintre importurile şi exporturile contabilizate în luna ianuarie, potrivit a două topuri realizate de econtext.ro.Clasamentele au puterea de a reda o imagine fidelă asupra „bunăstării“ locale deoarece PIB-ul este un indicator recunoscut pentru acurateţea cu care redă creşterea şi dezvoltarea economică, în timp ce balanţa comercială reflectă eficienţa activităţii de comerţ.Cine (nu) ne-a luat faţă la valoarea schimburilor comerciale?Potrivit datelor obţinute de econtext.ro în 13 judeţe din România, exporturile sunt mai reduse decât importurile, în timp ce 28 de judeţe au înregistrat rezultate pozitive.În valoare absolută, cel mai „profitabil“ judeţ este Argeşul, în luna ianuarie, exporturile firmelor argeşene ridicându-se la 359.288.000 euro, iar importurile însumând 252.767.000 euro. La polul opus, cu cea mai mare diferenţă între exporturi şi importuri este Bucureştiul. Prima lună a acestui an a însemnat ieşiri de 556.592.000 euro, intrări de 1.195.698.000 euro şi un sold negativ de 639.106.000 euro. Clujul a vândut către exterior produse şi servicii în valoare de 76.033.000 deeuro şi a importat de 106.253.000 de euro.Topul arată cam la fel şi în funcţie de variaţia PIBSuma valorii de piață a tuturor mărfurilor și serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în 2009, în Argeş s-a situat la 17,5 miliarde de lei. Iar în 2012, PIB-ul acestui judeţ va ajunge la 22,8 miliarde de lei, potrivit estimărilor, ceea ce înseamnă un avans de 30,3%, rezultând o medie anuală de 7,6%. Pe locul doi se situează Buzăul cu o dezvoltare de peste 30% (de la 7,3 miliarde în 2009, până la 9,5 miliarde în 2012).La polul opus se afla judeţe precum Bacău, Covasna, Calaraşi sau Mehedinţi, dar şi zone mari ca populaţie, precum Bucureşti sau Cluj care se poziţionează în a doua parte a clasamentului.Clujul a înregistrat o creştere de doar 14,30%, adică aproximativ 3% pe an.