Cât de crunt i-a lovit criza pe greci: "Aveam un loc de muncă foarte bun. Acum curăţ WC-uri în Suedia"

"Aveam un loc de muncă foarte bun. Acum curăţ WC-uri în Suedia", spune Tilemahos Karahalios, 40 de ani, care a lucrat în Grecia ca distribuitor de produse farmaceutice, se arată într-un reportaj Bloomberg, citat de Mediafax.

După 17 ani în industria farma, Karahalios purta costum la serviciu, avea maşină din partea companiei şi un card pentru cheltuieli de serviciu, potrivit Bloomberg. Acum, curăţă şcoli în Suedia, nevoit să-şi caute de muncă în afara ţării din cauza crizei economice severe de acasă.

"Încerc să supravieţuiesc. Este greu aici, foarte greu. Aş prefera să fi rămas în Grecia, dar acolo nu avem de muncă", comentează grecul într-un interviu acordat Bloomberg la Stockholm.

Produsul Intern Brut al Greciei a scăzut cu aproape o cincime după cinci ani de recesiune, iar prognoza pentru 2012 indică o contracţie economică de 6,9%. Din 2008, numărul şomerilor din Grecia s-a triplat, la 1,22 milioane la jumătatea acestui an, dintr-o populaţie totală de 10,8 milioane.

"Poţi să ai vise, să-ţi organizezi viaţa, să faci planuri timp de 10, 20 de ani, dar nu ai de unde să ştii unde te va duce viaţa", oftează Karahalios.

Problemele fostului distribuitor au început în prima parte a anului 2010, când guvernul elen a forţat producătorii de medicamente să reducă preţurile cu până la 27%. Pentru a scădea costurile, compania la care lucra, PharmaSwiss, a concediat distribuitorii, trecând portofoliile în gestionarea supraveghetorului. Karahalios şi-a găsit cu greu de muncă, reuşind în 2011 să se angajeze ca telemarketer în Atena. A lucrat timp de două luni, după care nu s-a mai dus la muncă pentru că nu şi-a primit banii. Apoi a încercat să pună pe picioare un azil de bătrâni, cheltuind majoritatea banilor economisiţi, însă afacerea nu a reuşit.

Karahalios a încercat să se mute în Australia, dar procesul de imigrare i s-a părut prea scump. Un amic stabilit în Suedia l-a ajutat să-şi găsească un loc de muncă şi un apartament de închiriat.

A ajuns în Suedia în luna martie a acestui an, unde plăteşte 4.500 de coroane pe lună, echivalentul a 530 de euro, pentru o cameră într-un complex de apartamente unde locuiesc în principal imigranţi din Orientul Mijlociu.

Mizând pe experienţa în industria farmaceutică, Tilemahos a încercat iniţial să lucreze în domeniul îngrijirii bătrânilor, însă a fost respins pentru că nu vorbeşte limba. Şi-a găsit în final de muncă la curăţat locuinţe de închiriat. După două săptămâni în care a fost plătit pentru numai 32 din cele 80 de ore de muncă, angajatorul nu l-a mai chemat.

În iulie, Karahalios a fost angajat de o firmă de curăţenie a unui alt grec, unde se simte tratat corect.

În Grecia, fostul distribuitor câştiga aproximativ 3.000 de euro pe lună net. În Suedia, venitul este de aproximativ 80 de coroane pe oră, ceea ce echivalează cu 375 de euro pe săptămână - 1500 euro pe lună.

În prezent, Karahlios lucrează împreună cu colegii săi la curăţarea unei şcoli înainte de începutul anului şcolar. Contractul va expira în curând. El speră că-şi va găsi un job permanent, pentru a-şi aduce fiica la Stockholm. Dacă nu va reuşi, Karahlios spune că se va muta împreună cu fiica sa la Shanghai, unde locuieşte fosta soţie.

Numărul grecilor care încearcă să imigreze în Suedia s-a dublat în 2011, la aproape 1.100 de familii, şi continuă să crească în acest an.

În prezent, în Suedia trăiesc 1,4 milioane de etnici străini, reprezentând 15% din populaţia totală, faţă de aproape zero la sfârşitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Suedia se prezintă ca o ţară tolerantă şi progresistă, însă un partid care se opune imigrării a reuşit un scor istoric de 5,7% la alegerile din 2010, spune Klas Borell, profesor de sociologie în Suedia.

Imigranţii din UE sunt liberi să-şi caute de muncă în Suedia şi se pot stabili acolo dacă dovedesc că se pot întreţine sau dacă au familia stabilită în ţară. Rata şomajului este de aproximativ 7%, iar cei care nu vorbesc limba au de obicei dificultăţi în găsirea unui loc de muncă, spune Arto Moksunen, director la Crossroads, o organizaţie nonprofit bazată în Stockholm care a ajutat în ultimii doi ani aproximativ 3.000 de imigranţi să se stabilească în Suedia.