Pentru Nokia, apariţia iPhone a avut un impact mai devastator decât căderea Uniunii Sovietice

Impactul apariţiei smartphone-ului cu ecran tactil, fără taste, devenit standard după lansarea iPhone-ului în 2007, se dovedeşte a fi mai greu de suportat pentru Nokia decât destrămarea Uniunii Sovietice, potrivit unei analize Bloomberg.

Căderea URSS, la acea dată unul dintre cei mai mari clienţi ai echipamentelor de telecomunicaţii produse de Nokia, a cauzat probleme financiare serioase pentru compania finlandeză, însă nu a împiedicat-o să plătească dividende acţionarilor, după cum reiese din registrele electronice ale producătorului de telefoane mobile, care datează din 1989.

Nokia este în pierdere şi consumă lunar aproximativ 300 milioane de dolari din rezervele de numerar acumulate în 14 ani de dominaţie a pieţei telefoanelor mobile.

Compania nu a reuşit să se adapteze suficient de rapid la popularitatea câştigată subit de smartphone-ul fără tastatură, care se datorează iPhone-ului indiferent de evoluţia actuală a pieţei şi de preferinţele fiecărui utilizator în materie de preţ, specificaţii hardware şi sistem de operare.

Compania a rămas un jucător important în zona telefoanelor tradiţionale, cu funcţii de bază, unde suferă însă din cauza rivalităţii cu producătorii chinezi care reuşesc să livreze modele mai ieftine datorită costurilor mai reduse.

Pe segmentul telefoanelor scumpe, Nokia şi-a pierdut din relevanţă în ultimii ani, însă a reuşit să propună în acest an modele convingătoare bazate pe sistemul de operare Windows Phone produs de Microsoft, bine primite de analişti şi bloggeri.

Grupul finlandez a prezentat la începutul lunii septembrie, împreună cu Microsoft, noile modele Lumia cu Windows Phone 8, care aduc un design hardware de înaltă calitate, cameră foto-video cu stabilizator optic de imagine şi ecran touchscreen care poate fi utilizat şi cu mănuşi.

Telefoanele Lumia 920 şi 820 îşi vor face apariţia pe piaţă cel mai probabil în luna noiembrie, la preţuri încă necunoscute.

Pierderile şi investiţiile masive necesare pentru a prinde din urmă companii precum Samsung Electronics şi Apple vor împiedica Nokia să plătească dividende pentru acest an, anticipează analiştii contactaţi de Bloomberg.

"Cel mai important pentru Nokia este în prezent să-şi revigoreze vânzările şi să revină cât mai curând pe profit. Până atunci, ar fi logic să nu plătească dividende, pentru a-şi conserva puţina lichiditate de care dispune", comentează analistul Mikael Anttila de la SEB, Stockholm.

Evitarea dividendelor ar putea alunga însă investitorii care doresc randament mai degrabă decât performanţe pe termen lung, accentuând declinul acţiunilor Nokia, aflate pe o pantă ascendentă pentru cel de-al cincilea an consecutiv, timp în care a pierdut aproximativ 90% din capitalizarea de piaţă.

Compania a anunţat disponibilizarea a 20.000 de angajaţi, a închis numeroase fabrici şi centre de cercetare şi a vândut portofolii de patente şi alte active pentru a-şi putea continua activitatea.

Dividendele plătite de Nokia s-au înjumătăţit în ultimii patru ani, la 20 de cenţi pe acţiune pentru 2011, potrivit datelor Bloomberg. Pentru a menţine acest dividend şi în 2012, compania ar avea de plată 750 milioane euro.

Nokia a avut pierderi de 2,34 miliarde euro în prima jumătate a anului, iar analiştii estimează că grupul va rămâne pe pierdere timp de încă un an şi jumătate, în cel mai bun caz. Rezervele nete de numerar s-au redus la jumătate în ultimii cinci ani la 4,2 miliarde euro la sfârşitul lunii iunie, şi vor coborî până la sfârşitul acestui an la sub 3 miliarde euro, estimează Standard & Poor's.

Totodată, compania are datorii de 5,2 miliarde euro, din care trebuie să ramburseze 1,25 miliarde euro în februarie 2014.

Analistul Sami Sarkamies de la Nordea Bank, Helsinki, consideră că Nokia ar fi trebuit să fi renunţat deja la plata dividendelor, din moment ce ratingul companiei este în categoria "junk" la toate cele trei mari agenţii de evaluare financiară.

"A fost o greşeală faptul că nu au oprit plata dividendelor în contextul situaţiei dificile. Acţionarii ar putea avea de suferit dacă, spre exemplu, Nokia va fi nevoită să renunţe la planurile de revenire pe segmentul smartphone pentru că nu-şi va mai putea permite costurile", comentează analistul.

La apariţia iPhone, în 2007, Nokia controla peste jumătate din vânzările de smartphone-uri la nivel global. În prezent, cota de piaţă a companiei pe smartphone este de aproximativ 6,6%, în timp ce iPhone şi telefoanele Android ocupă 85% din piaţă.