Daniel Dăianu, la Cluj: „Această criză va persista ani buni”

Orientarea asupra producţiei de bunuri care pot fi exportate şi creşterea cheltuielilor publice concomitent cu creşterea eficienţei lor sunt elemente care pot determina mărirea ratei de creştere economică a României, potrivit lui Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, prezent la Cluj-Napoca, la sfârşitul săptămânii trecute pentru a susţine o prelegere despre drumul pe care merge România, în cadrul conferinţei „Visionary Planning for Romania”.Creşterea veniturilor fiscale cu 4-5%, de la 28% din PIB, cât sunt în prezent, la nivelul de 33% din PIB, cum este în cazul altor state europene, ar permite, în opinia economistului, rezolvarea „marilor hibe din educaţie şi sănătate”, domenii în care alocările trebuie considerate investiţii nu cheltuieli. La nivelul Uniunii Europene constituirea unei uniuni bancare este una dintre soluţiile de redresare pe care Dăianu o susţine. „Moneda unică a accentuat fractura dintre Nord şi Sud. Pentru a rezolva criza din zona euro avem nevoie de mecanisme care nu exsită încă. Disciplina monetară este necesară, dar nu e suficientă pentru a permite rezistenţa la şocuri asimetrice. Uniunea bancară ar putea fi un mijloc de a sparge legătura dintre datoriile suverane şi criza bancară”, a detaliat fostul ministru.Sfârşitul crizei, încă departeEconomistul i-a avertizat pe tinerii prezenţi la eveniment că ieşirea din criză va avea loc abia peste „ani buni” deoarece „trecem printr-o perioadă de diminuare a supraîndatorării”. „Criza nu este una obişnuită, de aceea i se spune marea recesiune, după cum i s-a spus celei din 30’ marea depresiune. Sunt ţări europene unde rata şomajului atinge o pătrime din populaţie, jumătate fiind tineri”, a subliniat Dăianu.România are de depăşit câteva neajunsuri serioase în calea spre redresare, potrivit fostului ministru de Finanţe. Dezinvestiţia prin ineficienţa cheltuielilor publice – 5% din PIB, cu efect de 2-3% –, potenţialul de creştere care poate fi erodat în continuare dacă nu se combate deteriorarea educaţiei (şi implicit a capitalul uman), problema demografică tradusă prin necesitatea de a reproduce un stoc de populaţie activă sau  mediul extern neprietenos sunt piedici autohtone în calea depăşirii crizei.