Economie
Directorul Sika: Concurenţa îi face pe producătorii de materiale de construcţii să ţină preţul cât mai jos
Elveţienii de la Sika, unul dintre principalii jucători de pe piața de materiale chimice de construcții, deschid în septembrie o fabrică de mortare uscate la Căpușu Mare în județul Cluj.
Citeşte argumentele care au stat la baza investiţiei şi planul de acţiune pe care l-a avut multinaţionala pentru a depăşi criza în condiţiile în care peste 100 de clienţi de-ai furnizorului au intrat în insolvenţă, în interviul pe care directorul general al Sika România, Ileana Nicolae, l-a acordat pentru Monitorul de Cluj
Reporter (R) : De ce a fost ales tocmai Clujul pentru a realiza această investiție? Care ar fi avantajele?
Ileana Nicolae (I.N.): Am ales această zonă din mai multe considerente. Printre ele se numără materiile prime de bună calitate, poziţionarea logistică favorabilă, oportunitatea în sine: fabrica era de vânzare, dar şi linia de producţie, care este complet automatizată.
R: Am înţeles ca produsele noii unităţi sunt destinate şi pieţei locale. Cum este cererea venită de pe plan local?
I.N.: În momentul de faţă cererea este mai mică decât oferta, iar clienţii sunt orientaţi în principal către produse ieftine şi mai puţin către calitate. Din fericire, însă tot mai mulţi români şi-au dat seama că este mai important să analizezi costurile finale ale unui proiect (indiferent de marimea lui – un proiect poate fi considerat şi placajul ceramic al unei bai) decât să faci un raport preţ/kg sau pe mp între două produse aşa-zis identice.
R: Cum e concurenţa?
I.N.: Datorită condiţiilor economice existente in momentul de fata in tara noastra, mediul concurenţial s-a accentuat, toţi jucătorii importanţi de pe piaţa noastră luptând să pastreze preţurile de vânzare pentru a nu pierde cota de piaţă, deşi la nivel mondial, preţul materiilor prime a crescut. Acest lucru ar trebui să se vadă într-o creştere a preţurilor de vânzare pentru produsele finite, însă acest lucru este realizat doar sub formă simbolică în multe cazuri.
R.: Decizia de deschidere a unitaţii s-a bazat şi pe o previzionare a revigorării construcțiilor?
I.N.: Deschiderea fabricii de mortare se încadrează firesc in strategia de businees Sika România: după cum am mai amintit Sika prinde rădăcini acolo unde se stabileşte şi fireşte că dorim să ne consolidăm poziţia pe piaţă. Revirimentul construcţiilor poate fi considerat ca o conjunctură cu atât mai mult favorabilă pentru noi în acest moment.
R.: Ce impact a avuz criza asupra subsidiarei pe care o conduceţi?
I.N.: Criza a început în 2008 şi s-a extins acut până în 2010. Fenomenul s-a manifestat prin lipsă de lichidităţi, dispariţia proiectelor mari, plecarea investitorilor străini. Efectul de amploare a fost intrarea în insolvenţă a companiilor din domeniul nostru de activitate – in special în construcţii.
În ceea ce priveşte evoluţia companiei Sika Romania, desi ne-am confruntat cu o scădere în volumul de vânzări în această perioadă, ne-am consolidat poziţia de lider pe piaţă, şi am reuşit să facem “curăţenie” în interiorul companiei, realocând resursele destul de limitate în direcţii constructive. Acest lucru a fost posibil datorită reacţiei prompte pe care am avut-o în raport cu fenomenele din piaţă, ne-am reorganizat rapid şi ne-am adaptat structura organizaţională la noile condiţii.
Beneficiind de o gama de soluţii foarte variată (de la aditivi pentru betoane până la materiale pentru reparaţii si protecţii), ne-am reorientat, în absenţa marilor proiecte de investiţii, către piaţa de reabilitări, renovări şi consolidări. De asemenea, am pus un accent major pe distribuţie.
Multumită acestei noi abordări în piaţă, coroborat cu măsuri de reducere a costurior (inclusiv restructurări de personal) dar şi de motivare a angajaţilor, rezultatele pozitive nu au încetat să apară. Ne-am confruntat cu situaţii grele atunci când peste 100 din clienţii de-ai noştrii au intrat în insolvenţă. Din această cauză am avut pierderi financiare în anul 2010, iar legislaţia din România nu ne-a protejat de astfel de situaţii, ba dimpotrivă. A trebuit să reducem costurile, să facem restructurări de personal, dar am înţeles că aceste costuri sunt necesare pentru binele companiei.
Chiar si astăzi avem procese pe rol cu companii în reorganizare, însă Sika România are avantajul susţinerii puternice din partea unui Grup multinaţional care a înţeles problemele cu care ne confruntăm pe o piaţă afectată de criză şi ne-a acordat suportul financiar de care am avut nevoie.
Astfel am avut capital să trecem peste criza, dar în acelaşi timp ne-am şi ajutat clienţii oferindu-le limite de credit. Am reuşit să creăm astfel legături puternice şi parteneriate durabile pe termen lung.
R: În perioada de boom, „cantitatea“ construită a fost mai importantă decât calitatea. Sunt câteva exemple şi în Cluj (balcoane care s-au desprins de construcţie şi au căzut sau tavane care s-au rupt). Există soluţii tehnice pentru consolidarea acestor clădiri?
I.N.: Da, există astfel de produse. Sika este unul dintre principalii jucători ai pieţei locale care furnizează sisteme tehnice complete, special destinate consolidărilor structurale. În cadrul acestora se diferenţiază trei tipuri principale de intervenţii, fiecare presupunând utilizarea unor produse special destinate: mortare cimentoase sau epoxidice cu caracteristici fizico-mecanice superioare pentru reparaţii, răşsini cu vascozitate redusă sau microcimenturi pentru injectarea fisurilor şi fibre de carbon sau de sticla aplicate cu ajutorul adezivilor epoxidici pentru consolidările propriu-zise.
R.: Cât costă?
I.N.: Am putea aprecia un cost mediu de 75 euro/mp care cuprinde atât preţul produselor aplicate, cât şi cel al manoperei. Trebuie însă menţionat că o evaluare exactă a intervenţiei poate fi efectuată numai după întocmirea de către inginerul structurist a proiectului de consolidare cu materiale compozite. Având în vedere că gama de produse pentru consolidări structurale este deosebit de vastă, costul fiecărei lucrări este particularizat, funcţie de tipo-dimensiunile fibrelor de carbon sau de sticla prevăzute în proiectul de execuţie. În plus, este cert faptul ca momentul ales pentru execuţie influenţează nivelul de cost, acesta crescând dacă de la constatarea necesităţii unei consolidări şi până la data începerii lucrării trece un timp îndelungat