Parcurile fotovoltaice şi solare din judeţ s-au poticnit în fază de proiect

Cu excepţia parcului solar din Tetarom III, dezvoltat de Imperial Development după o investiţie de 15 milioane de euro pe o suprafaţă de 12 hectare, Clujul nu are în acest moment niciun parc eolian sau solar funcţional, majoritatea proiectelor râmânând pe hârtie.

Lipsă de capital?

Site-urile prin care se oferă afaceri spre vânzare abundă în oferte de investiţii în domeniul energiei regenerabile din Cluj. De cele mai multe ori există terenul şi proiectul şi se caută un partener care să vină cu banii pentru cumpărarea echipamentelor.

590.000 de euro cere o companie clujeană, pe un astfel de site, pentru „un proiect de parc fotovoltaic de 4MW cu toate avizele şi autorizaţiile obţinute: ATR, PUZ, AC. Terenul în suprafata de 5.8ha se află la nodul de autostrada de la Turda cu acces din DN iar distanţa faţă de punctul de racordare este de 600m”.

Cu 85.000 de euro se vinde un proiect de parc fotovoltaic de 2,9 Mwp în Aiton.

Pentru a încuraja potenţialii investitori să aloce banii în energie regenerabilă realizatorii proiectelor aduc ca argumente studii de eficienţă.

„Caut investitor pentru realizare parc hibrid eolian+solar. Deţinem locaţie cu studiu de vânt din care reiese o eficienţă de 20,5%”, se arată într-un alt anunţ „în valoare” de 100.000 de euro.

Clujul, gazda primului parc eolian din România

Parcul, ridicat la Tureni, lângă Turda, în 2008 e încă nefuncţional potrivit reprezentanţilor Primăriei de acolo.

Cele patru turbine, cumpărate la mâna a doua din Olanda de omul de afaceri Silviu Prigoană și asociaţii săi au funcţionat o perioadă, după care au fost oprite. Compania dezvoltatoare, E Market SRL,a cărei acţionar este Prigoană este una din cele 12 firme calificate de Agenţia Naţională de Reglementări în domeniul Energiei (ANRE) pentru producţia prioritară de energie electrică din sursa regenerabilă vânt.

Vântul ar fi prea slab, pentru a le mișca elicele, potrivit măsurătorilor făcute în zonă. De altfel, investitorul care a câștigat licitaţia pentru parcul eolian de la Mărișel. Ramina Eol s-a retras de tot din proiect pe motiv că la Mărișel nu bate vântul suficient de tare. „Potrivit măsurătorilor noastre, acolo bate vântul în medie cu 5,3 metri pe secundă. Am avea nevoie de cel puţin 6 metri pe secundă pentru a avea eficienţă. Oricum, am cheltuit deja acolo 150.000 de euro, dar nu vom mai face nimic la Mărișel”, declara acum doi ani pentru un cotidian local Ioan Bradu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei Ramina Eol.

Reconvertirea Cartierului Tineretului, alt eşec

Proiectul urma să fie dezvoltat de Arpad Paszkany şi o companie americană care activează în domeniul energetic amenaja pe fostul amplasament al cartierului Tineretului. Din asociere făcea şi Primăria Cluj-Napoca, care urma să primească în schimbul concesinării terenului electricitate în valoare de 17 milioane de euro, timp de 49 de ani.

Ulterior acţionarii majoritari ai SC Polus Real Estate SRL (Polus) au cerut în instanţă anularea autorizației de construcţie în favoarea SC Green Energy SRL, societatea controlată de Árpád Pászkány, pentru realizarea parcului fotovoltaic.

El a adăugat că, în urma deciziei de reconversie a proiectului imobiliar, compania controlată de Pászkány Árpád a vrut să creeze un proiect de energie verde pe un teren aflat în proprietatea firmei SC Cartierul Tineretului SRL, “împotriva acordului acţionarilor, fără o despăgubire proporţională şi fără nicio procedură de achiziţie publică”.

Producţia regenerabilă ia amploare în ţară

Producţia din eoliene a ajuns la 8,4% din totalul resurselor de electricitate la jumătatea anului, în creştere de la 3,9% în prima jumatate a anului trecut, potrivit energyreport.ro.

La ponderi mai mici dar în trend de creştere merită amintite şi energia fotovoltaică, care a început să fie contorizată în primăvara acestui an. Aceasta nu au fost deocamdată inclusă în datele INS. Oricum, la jumătatea anului, existau capacităţi instalate de 378,5 MW de proiecte fotovoltaice. De asemenea, în afara perioadei, mai precis începând din luna august, energia din centrale electrice care funcţionează pe bază de deşeuri vegetale a început să fie contorizată de Transelectrica.