Economie
FMI se aşteaptă la creştere economică în 2011 pentru România
Şeful Misiunii FMI în România, Jeffrey Franks (foto), a apreciat ieri, la Viena, că momentul important pentru România este “consolidarea realizărilor obţinute pînă în prezent” în procesul de reformă. “Este un proces pozitiv, cu o reformă reală în sectorul fiscal, cu ajustări în sistemul de pensii. Legea responsabilităţii fiscale este un proces bun în derulare, iar existenţa Consiliului Fiscal este un lucru foarte pozitiv pentru România”, a declarat, pentru Agerpres, Jeffrey Franks, care participă la Forumul Central şi Est-European Euromoney, la Viena.
Oficialul FMI a apreciat că este necesar ca reforma să se deruleze mai rapid în unele sectoare, cum ar fi cel al administraţiei, dar a precizat că aceasta nu este o problemă specifică doar pentru România, iar o situaţie similară poate fi întîlnită şi în alte ţări din regiune, cum ar fi Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, care au avut economii slăbite din cauza crizei.
Franks a spus, de asemenea, că previziunile Fondului pentru România în 2011 sînt “optimiste” şi arată posibilitatea reluării creşterii economice. “Sînt foarte optimist în ceea ce priveşte previziunile noastre de creştere în acest, pentru România. Ne aşteptăm ca în cursul anului să se reia creşterea cererii interne, iar cheia relansării o reprezintă exporturile”, a explicat Jeffrey Franks.
El a mai precizat că FMI va negocia perioada noului acord cu România, dar dacă ţara noastră va avea o creştere economică de 4%, acordul nu îşi mai are rostul. „Vom discuta perioada noului acord cu autorităţile de la Bucureşti. Are sens un acord pe doi ani, dar nu am stabilit nimic. Vom fi flexibili în negocierile cu partea română. Dacă veţi avea o creştere economică de 4%, atunci nu văd de ce aţi mai avea nevoie de acord“, a spus Frank.
Prezent la Forumul de la Viena, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor, Bogdan Drăgoi, a arătat în intervenţia sa în sesiunea plenară că măsurile de reformă aplicate în România au fost nepopulare, dar necesare. “Am fost nevoiţi să îngheţăm pensiile şi salariile şi totodată să creştem TVA la 24%, măsuri care au fost resimţite dureros de populaţie. Ne-am concentrat pe reducerea cheltuielilor şi a deficitelor, iar rezultatele au început să se vadă”, a declarat Drăgoi.