monitorulcj.ro Menu
Economie

Clujeni pe apă. Cât costă să fii „marinar”?

400 de clujeni au bărci înregistrate la Căpitănia Dej și nu e vorba doar despre bărcuţe cu motor, ci şi de ambarcaţiuni de 60-70.000 de euro.

Cele mai multe ambarcațiuni înregistrate la Căpitănia Dej se plimbă prin Delta Dunării

Municipiul Dej ascunde în inima Ardealului un Oficiu de Căpitănie.

În prezent, în baza de date a Căpităniei din Dej sunt înregistrate 889 de bărci cu un motor mai puternic de 20 de cai și 2.500 cu un motor mai slab sau cu vâsle.


Deși se află la sute de kilometri departe de mare, Căpitănia din Dej, la fel ca oricare alta, are ca atribuții principale organizarea sesiunilor de examene pentru obținerea de brevete și certificate de capacitate pentru personalul navigant, înmatricularea și ținerea în evidență a navelor sub pavilion românesc sau eliberarea de brevete și certificate de capacitate, precum și ținerea în evidență a personalului navigant.

De ce la Dej?

Dejul a fost declarat de Autoritatea Navală Română port de agrement în anul 1991 și ține de Autoritatea Navală Teritorială de la Drobeta Turnu-Severin. Cu cinci Autorități Navale Teritoriale în subordine, la Galați, Constanța, Giurgiu, Tulcea și Drobeta Turnu-Severin Autoritatea Navală Română mai are, pe lângă Căpitănia din Dej, încă trei Oficii cu același profil pe ape interioare: la Timișoara, Bicaz și Snagov.


„În 1991 s-a înființat Oficiul de Căpitănie de la Fântânele, datorită lacului. Dar era o zonă mai greu accesibilă, așa că după doar câteva luni a fost mutat la Dej”, a lămurit problema Viorel Federiga, Căpitanul Oficiului de Căpitănie Dej. „Plus că Dejul să află în centrul zonei de jurisdicție, care acoperă în total nouă județe: Satu Mare, Maramureș, Bihor, Mureș, Cluj, Alba, Sibiu, Bistrița-Năsăud și Sălaj”, a mai explicat Viorel Federiga.

De la o „pungă de-un leu” la peste 3.000 de bărci

Potrivit Căpitanului, majoritatea „clienților” sunt proprietarii vaselor de agrement.


„În 1991, când am început, Oficiul de Căpitănie din Dej încăpea într-o pungă de 1 leu, asta vă pot spune”, povesteşte Federiga. Numărul ambarcațiunilor a crescut însă, perioada de „boom marinăresc” fiind din anul 2000 și până la începutul crizei financiare.

În acest moment, în baza de date a Căpităniei din Dej sunt înregistrate 889 de bărci cu un motor mai puternic de 20 de cai și 2.500 cu un motor mai slab sau cu vâsle. „Mai sunt și alte ambarcațiuni a căror evidență o ținem și de a căror verificări tehnice ne ocupăm, cum ar fi pontoanele plutitoare. Dacă e să le adunăm pe toate, ajungem la un număr aproximativ de 5.000 de ambarcațiuni. Oricum, spre deosebire de anii precedenți, din ianuarie 2014 parcă se vede din nou o creștere considerabilă a numărului de ambarcaţiuni înregistrate”, susţine Federiga.


Cine poate să devină „marinar”…

Conform legii, orice persoană, cetățean român sau cetățean străin cu permis de ședere în România, are dreptul de a-și înregistra ambarcațiunea la un Oficiu de Căpitănie care aparține Autorității Navale Române (ANR). E nevoie însă de un certificat internațional de conducător de ambarcațiune de agrement, pe care orice persoană îl poate primi din partea Căpităniei Dej, după ce a susținut două examene, unul în scris și unul oral.

…şi cât costă?

În prezent, numărul clujenilor care au ambarcaţiuni înregistrate la Căpitănia Dej este de circa 400. În ceea ce priveşte preţul unei astfel de distracţii, posibilitățile variză, iar ofertele sunt pe măsură.


„Depinde de ce vrea fiecare. Dacă vrei să investești într-o barcă de pescuit, te învârți între 1.000 și 2.000 de euro. Dacă vrei una mai luxoasă, cu motor puternic, ajungi la 30.000, ba chiar 40.000 de euro. Oferte sunt. Chiar anul acesta, un clujean a cumpărat de o ambarcațiune, proprietatea unui cetățean din Eforie, cu 70.000 de euro”, a dezvăluit şeful Căpităniei Dej.

Există granițe și pentru mări?

Libertatea oferită de mări pare să se oglindească și pe hârtie. Ideea de a înregistra o ambarcațiune într-un oraș precum Dejul și amplasarea ei la sute de kilometri distanță, cum ar fi Constanța, este posibilă. „Avem ambarcațiuni și prin Croația sau Grecia. Chiar de curând am avut un trimis la Ravenna (Italia) pentru o inspecție tehnică. Totuși, cele mai multe ambarcațiuni pe care le avem înregistrate sunt în Delta Dunării”, a explicat Căpitanul.

Ahoi, echipaj!

Deși se ocupă de nouă județe și peste 3.000 de ambarcațiuni, echipajul Căpităniei din Dej este format numai din căpitanul Viorel Federiga. „Am făcut acum de curând o cerere pentru a mări numărul de oameni. Totodată, am reușit să implicăm în acțiunile noastre un inspector de registru, care deservește Căpităniei și se ocupă momentan de verificarea ambarcațiunilor”, a explicat Viorel Federiga.

(Alex ZĂBLĂU, student Jurnalism, FSPAC – UBB, anul I)