Cum a inventat Guvernul un curs valutar pentru a stoarce bani de la români

Românii plătesc accizele pe carburanţi, energie electrică sau cafea la un curs fictiv leu/euro de 4,74 lei.

Anul acesta, cursul leu/euro a fost relativ stabil, de circa 4,45 lei pentru un euro. Cu toate acestea, cursul la care se calculează accizele, cel stabilit de Guvern, este de 4,738 de lei/euro. Deşi diferenţa nu pare colosală la prima vedere, cei câţiva bani în plus pentru Guvern, respectiv în minus pentru buzunarul românilor, se transformă de fapt în sume colosale, fiind vorba despre produse care atârnă greu în coşul de cumpărături al românilor.

Cursul leu/euro de 4,738 pentru calcularea accizelor a fost stabilit printr-o Ordonanţă a Guvernului în toamna anului trecut şi afectează preţul la tot ceea ce înseamnă produs accizabil (carburanţi, energie electrică, alcool, tutun, cafea, produse de lux). Cu alte cuvinte, după cum relatează hotnews.ro, preţul acestor produse este format după un curs cu 6,4% mai mare decât cel real, plătitorii fiind consumatorii.

De ce un curs atât de mare?

Până anul trecut, cursul valutar pentru calcularea accizelor în următorul an era stabilit ca fiind cel anunţat de Banca Centrală Europeană (BCE) la 1 octombrie. Mai exact, cursul anunţat de BCE la 1 octombrie 2013, de 4,4485 lei pe euro, ar fi trebuit luat în calcul la stabilirea accizelor la produsele deja menţionate în anul 2014. Problema Guvernului a fost că acest curs al BCE era mai mic faţă de cel din 2012, adică de 4,5223 lei/euro utilizat la calculul accizelor în 2013. Astfel, românii ar fi trebuit să plătească mai puţin pe carburanţi, energie electrică, alcool, tutun, cafea şi produse de lux în 2014 faţă de 2013, odată cu micşorarea accizei. Lucru care nu a fost pe placul Guvernului, deoarece încasările la buget din accize ar fi putut fi mai mici în 2014 decât în 2013. Soluţia găsită de Executiv a fost o nouă formulă de calcul: Guvernul a decis ca accizele să fie calculate în funcţie de rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică (INS)până la data de 15 septembrie. În Ordonanţa de Guvern 102/2013 a fost introdusă o prevedere potrivit căreia valoarea accizei se calculează pe baza cursului stabilit la 1 octombrie a „anului anterior anului precedent”, înmulţit cu indicele inflaţiei, explică hotnews.ro. Cu alte cuvinte, pentru acciza din 2014 a fost luat în calcul cursul valutar din 2012 (mai mare decât cel din 2013), care a fost ulterior înmulţit cu indicele inflaţiei din 2013 (104,77%).

Ponderea produselor accizabile în cheltuielile românilor

În acest fel, Guvernul a reuşit să bage mâna adânc în buzunarele românilor, cu un curs de schimb de 4,7380 lei/euro care se regăseşte în preţul tuturor produselor accizabile. Produse care nu sunt de loc de neglijat în coşul de cumpărături al românilor, având în vedere că este vorba, aşa cum am mai menţionat, despre carburanţi, energie electrică, alcool, tutun sau cafea. În cazul carburanţilor de exemplu, ponderea accizei în preţ este de circa 30%.

Cursul de schimb avut în vedere la calcului accizelor este cu atât mai greu de suportat de buzunarul românilor cu cât datele INS arată că, în primul trimestru al acestui an, veniturile medii totale ale unei gospodării au fost de 2.477 lei (928 lei pe persoană), în timp ce cheltuielile totale au fost, în medie, de 2.226 lei lunar pe o gospodărie (834 lei pe persoană).

În cheltuielile lunare ale gospodăriilor, banii alocaţi pentru băuturi alcoolice şi tutun reprezintă, în medie, 7,5%, în timp ce cheltuielile pentru locuinţă (apă, gaze, inclusiv energie electrică etc) reprezintă 19,3% din total.

Alte statistici arată că un român consumă, anual, 2,3 kilograme de cafea, iar un calcul realizat de Capital pe baza acestei statistici arată că românii consumă cafea de circa 300 de milioane de euro pe an.

Efect ratat

Dacă este evident că „umflarea” cursului leu/euro a fost gândită de Guvern pentru a aduce mai mulţi bani la bugetul anului 2014, mai trebuie totuşi menţionat că efectul a fost tocmai invers. În primele şase luni ale acestui an s-au încasat din accize doar 97,4% din cât a fost programat, ceea ce a dus de fapt la un minus de venituri din aceasta zonă de 301 milioane de lei.