monitorulcj.ro Menu
Economie

O companie şi-a transferat în comuna Baciu producţia de telemea

Producătorul de lactate FrieslandCampina va finaliza în această săptămână transferul producţiei de la fabrica din Carei (Satu Mare) la cea din comuna Baciu (Cluj), însă doar pe cea de telemea, producţia de caşcaval fiind subcontractată unor producători locali.

sursa foto fabricadelapte.ro

"A fost cea mai bună soluţie pentru brânză noastră telemea să o producem într-o singură unitate, în Cluj. Înainte făceam telemea în mai multe locuri şi s-a dovedit ineficient şi din nefericire pentru Carei am decis că este mai bine să oprim producţia, decizie pe care am anunţat-o în mai. De atunci şi până acum, Carei a produs mai multă brânză decât de obicei, pentru că la început am transferat producţia de la Cluj la Carei pentru a optimiza unitatea din Cluj. Acest proces s-a încheiat, iar săptămâna aceasta toată producţia din Carei se va muta la Cluj. Până la sfârşitul anului unitatea din Carei va fi închisă complet", a declarat Jan Willem Kivits, directorul general al subsidiarei din Romnia a grupului olandez FrieslandCampina, citat de Mediafax.

Investiţiile în echipamente şi optimizarea proceselor la fabrica din Cluj s-au ridicat la 600-700.000 euro.


În fabrica din Carei lucrau circa 130 de angajaţi, doar câţiva dintre ei, care deţineau poziţii cheie, fiind transferaţi la Cluj. Angajaţii de la Carei vor primi sprijinul companiei în conformitate cu contractul colectiv de muncă.

Închiderea fabricii de la Carei a însemnat şi renunţarea la producţia de caşcaval în propriile fabrici, acest produs urmând să fie fabricat sub contract cu alţi producători din România.


"La Carei produceam şi caşcaval, dar am decis să fabricăm acest produs în colaborare cu alţi producători. Vrem să ne concentrăm pe lucrurile pe care ştim să le facem cel mai bine, şi acestea sunt laptele, băuturile (sana, kefir, lapte bătut) şi telemeaua. Asta înseamnă creştere pentru companie. Sunt alţi producători care se pricep mai bine şi colaborăm cu ei. Toate produsele pe care le comercializăm sunt fabricate în România", a menţionat Kivits.

În ceea ce priveşte unitatea din Carei, Kivits spune că deocamdată nu este o prioritate ce se va întâmpla cu aceasta, dar că vor fi analizate toate opţiunile.


"Nu este o prioritate. Pentru început vrem să ne asigurăm că fabrica din Cluj merge perfect, iar anul următor vom decide ce se va întâmpla cu Carei", a precizat Kivits.

De-a lungul timpului, FrieslandCampina a închis mai multe fabrici pe care le deţinea în România, considerate ineficiente, respectiv Deta şi Satu Mare în 2007, Huedin în 2008 şi Ţaga în 2013.


Astfel, după aceste închideri, compania îşi va derula activitatea din România în două unităţi de producţie, cea de la Baciu şi cea de la Târgu Mureş.

Săptămâna trecută, fabrica de brânză din comuna Ţaga - judeţul Cluj, aflată în conservare din iunie 2013, şi-a reluat activitatea, dar producţia va fi realizată de Fabrica de Brânzeturi Transilvania în urma unui acord cu proprietarul unităţii.


Acest acord prevede producţia brânzei de Năsal, sub brandul Napolact, dar şi a altor tipuri de brânzeturi, sub brandurile proprii ale AgroTransilvania Cluster.

"Obiectivul nostru este ca brânza Năsal să fie disponibilă din nou în magazine în ianuarie, în special în Transilvania, dar şi în marile magazine la nivel naţional. Este o brânză premium, recunoscută, dar cifrele nu sunt foarte mari. Din 2008, vânzările de specilităţi din brânză au scăzut dramatic în România, consumatorii alegând produse mai ieftine, din motive demne de înţeles, dar am tot amânat decizia de a închide fabrica până am ajuns să producem mai puţin de 100 de kilograme de brânză pe săptămână, ceea ce nu este sustenabil. Vom vedea dacă românii sunt din nou interesaţi de specialităţile de brânză", a mai spus Kivits.

Vânzările de brânză sub brandul Napolact reprezintă 15% din cifra de afaceri a companiei. Compania mai are în portofoliu brandurile Mili, Oke şi Campina.

FrieslandCampina a investit în fabricile din România între 25 si 30 milioane euro din anul 2000 când a intrat pe piaţa românească, în plus faţă de sumele plătite pentru achiziţia unităţilor.

"Am avut ani foarte buni în România în special înainte de criză, în care FrieslandCampina a fost foarte profitabilă, dar apoi situaţia a fost complet diferită. De câţiva ani încercăm să ne repoziţionăm. Obiectivul nostru este să avem un business profitabil, în creştere, cu un portofoliu de produse sustenabil", a conchis Kivits.