(P) Sergiana Grup, o afacere de succes care păstrează tradiția românească în domeniul carmangeriei

Mama Letiţia, ori Mama Leti – bunica - ştia să facă pâine bună, de aceea începutul a fost o brutărie. Pita avea alt gust decât pâinea şi franzela de la magazin, aşa că se vindea repede. Asta a împins planurile mai departe, către carmangeria dintre dealuri.

În Decembrie 1994 apăreau primele produse din carne cu marca Sergiana Poiana Mărului. Şi de data asta Sergiana avea alt gust decât mezelurile din magazine, iar de la o zi la alta pentru toţi membrii familiei viaţa a început să se mişte în jurul cuvântului DEZVOLTARE. Obiectivele au devenit clare: fabrică mai mare, magazine proprii şi fermă proprie. Sergiana voia un produs românesc, controlabil de la materia primă, până la desfacere. Şi lucrurile aşa au evoluat. Cu şantiere, cu credite, cu profit reinvestit până la 94% sau 98%, cu accesarea programelor de finanţare şi învăţarea de multe lucruri noi. Iar numărul de angajaţi creştea.

Doar aşa s-a ajuns în 2002 ca sursa de materie primă să fie Complexul Zootehnic  Europig, din Şercaia. Pe lângă fermele de porci, acesta  include azi un abator autorizat conform normelor europene, o fabrică de nutreţuri şi un imens depozit de cereale. Pentru că din 2010 Sergiana s-a implicat în cultivarea cerealelor. Tot aici s-au înfiinţat apoi şi nuclee de creştere a vitelor. 

Anii 2004 – 2008 au însemnat reconstruirea fabricii de la Poiana Mărului. De la câteva sute de metri pătraţi aceasta a ajuns la 9000 de metri pătraţi, fiind modernizate şi reutilate toate spaţiile de producţie şi depozitare. Între timp numărul magazinelor Sergiana creştea şi se coagula reţeaua de distribuţie. Astăzi  sunt 50 de Prăvălii Sergiana, plus standuri în unităţi ale reţelelor Kaufland şi Carrefour, iar colaborarea cu retailerii Auchan, Mega Image şi Cora reprezintă proiecte punctuale. În paralel, reţeaua de distribuţie s-a extins în 19 judeţe şi Municipiul Bucureşti.

Prima recunoaştere internaţională a venit în 2007, la Frankfurt, unde din 3 în 3 ani se organizează cel mai mare târg internaţional din industria cărnii. La primele trei ediţii la care a participat – 2007, 2010, 2013 – Sergiana şi Bunătăţurile din Ardeal au adunat 9 medalii de aur, 6 de argint şi 2 de bronz . Însă în 2016 recolta a fost excepţională:  8 medalii de aur şi 1 de argint! Asta a determinat juriul manifestării să acorde Cupa de Onoare a Asociaţiei Germane a Cărnii  mărcii Sergiana Poiana Mărului.

Însă, prin deschiderea de restaurante, Sergiana s-a remarcat şi în industria ospitalităţii. Debutul a fost făcut în 1999 prin preluarea Terasei  Ceasu’ Rău. În 2003 au urmat Restaurantul Sergiana şi Restaurantul Casa Tudor,  iar în 2006 a apărut Nec’s. Peste 3 ani a fost Inaugurat Sergiana Center, complexul care a devenit cel mai important centru de evenimente din Braşov, iar Grupul a ajuns cel mai mare operator zonal de catering. Prin deschiderea unui al doilea restaurant ardelenesc, numit tot Sergiana, conceptul a ajuns în 2015 şi în cel mai mare şi modern centru de  shopping din regiune. Performanţele restaurantelor se ridică la nivelul atins de preparatele din carne. Restaurantul ardelenesc din centrul Braşovului este premiat de patru ori consecutiv de Trip Advisor, fapt care a făcut prestigioasa organizaţie internaţională să-i acorde ulterior şi certificate de excelenţă. Pe de altă parte,  Premiile Food&Bar 2015 au clasat Restaurantul Sergiana pe locul ll din ţară, în topul restaurantelor tradiţionale.

Cea mai scurtă prezentare a Sergiana Grup se poate exprima prin cifra de afaceri de 150 milioane lei şi cei 1200 de angajaţi. Dar asta nu spune nimic despre evoluţia de la o afacere de familie, la un grup de firme de importanţă regională, sau despre spiritul care îi animă pe cei care s-au angajat pe acest traseu. Nu spune nimic despre Asociaţia Sergiana, suportul acţiunilor caritabile prin care Grupul  întoarce o parte din aceste realizări  comunităţii în care îşi are rădăcinile, sau pilonii care susţin Sergiana. Pe de o parte stau tradiţiile locului şi acest spirit, iar în cealaltă sunt tehnologia şi resursele ei extrem de dinamice. La mijloc, ca în orice poveste de succes, sunt oamenii. Acţionari şi angajaţi, indiferent de statut, doar oamenii sunt cei care pot asambla în legături operaţionale elemente din sfere atât de diferite.