10 ani de la intrarea în UE, 10 ani de politici “eficiente”

Mediul politic a foat aspru criticat de specialiştii prezenţi  la dezbaterea care a avut loc astazi la Cluj pe seama foloaselor pe care le-a avut Clujul, dar şi România de pe urma integrării în cei 10 ani de la aderare.

Alocările discreţionare ale fondurilor, lipsa unor strategii eficiente şi durabile, necunoaşterea legislaţiei europene sunt doar câteva dintre neajunsurile administraţiei centrale, enumerate în cadrul dezbaterii.

„ A fost o dezvoltare foarte dificilă pentru că am avut nevoie de resurse financiare, de sprijin logistic, ne-a fost foarte greu să convingem companiile aeriene... A trebuit să dezvoltăm infrastructură, a trebuit să respectăm standardele de securitate, nu am avut sprijinul Ministerului Transporturilor. După 2007 Ministerul Transporturilor nu a abordat legislaţia specifică, nu ne-au pregătit pentru cerinţele Comisiei Europene în domeniul legislaţiei în ceea ce priveşte aeroporturile. Brusc noi trebuia să notificăm toate ajutoarele de stat, să respectăm toate reglementările europene, intram în competiţie nu numai între noi, dar şi cu aeroporturile regionale din Europa. Ministerul Transporturilor nu a făcut o schemă de ţară pentru obţinerea fondurilor europene de căte aeroporturi, aşa cum a făcut Polonia. Polonia a reuşit să obţină fonduri europene pentru toate aeroporturile, fiind o schemă de ţară, aeroporturile poloneze nu au mai trebuit să mai notifice individual. Noi a trebuit să notificăm individual. Ei au evitat şi concurenţa incorectă. Având în vedere că nu am avut suficient suport legislativ am fost şantajaţi de companiile low-cost. În 2011 ca să ne şantajeze Wizz Air a mutat peste noapte un avion la Târgu-Mureş şi au cerut să coborâm tarifele şi am fost nevoiţi să acţionăm în justiţie, am anulat mai multe hotărâri de consiliu judeţean de la Mureş pentru finanţări incorecte. A trebuit să apelăm la Comisia Europeană... “, povesteşte David Ciceo, director general al Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj.

Problemele s-au continuat şi cu absorbţia de fonduri.

 ˮConsiderăm că  a fost un eşec al Ministerului Transporturilor şi în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene, pentru că nu a existat o strategie, s-a permis o intervenţie discreţionară a politicului. Un studiu al UE arăta că trebuie să se dea bani la Timişoara şi la Cluj pentru pistă. Ca să se poată da bani la Suceava au impus o limită de 1 milion de pasageri doar ca să scoată Timişoara şi Clujul de la fondurile europene. Legat de master planul de transport, pe lângă faptul că e făcut de o firmă americană care nu cunoştea legislaţia europeană specifică, în primele variante de master plan a existat din nou o intervenţie a politicului, doar pentru justificare discreţionară a fondurilor... În ceea ce priveşte transportul intermodal cei de la UE sunt foarte deschişi, vor să ne dea banii, piedici le punem noi de foarte multe ori. Astfel, un proiect foarte bun pe care îl avem nu a fost înaintat, dacă l-am fi înaintat am fi primit 60 de milioane de euro nerambursabili, prin care ne-am fi legat de gară. Conform master planului, până în 2020 suntem obligaţi să ne legăm de gară, o vom face pe banii noştri, nu au vrut să înainteze proiectul vom fi nevoiţi să facem pe banii contribuabililor”, continuă Ciceo.

Politicile au mers pe cicluri electorale

“Ne bucurăm pentru Cluj că e un pol de dezvoltare, dar nu ne bucurăm că, dacă ieșim de pe șoseaua principală vedem sărăcie în localitățile învecinate. Nu vrem politici care merg pe cicluri electorale, care să dea avantaje unui partid sau a unui grup de oameni, ci politici realiste, pe termen lung. Din păcate, creșterea economică din România nu se vede în creșterea nivelului de trai. Ne plângem că Europa nu ne-a dat bani destui, că făceam noi multe cu ei, dar nu am fost în stare să cheltuim nici măcar fondurile de care am beneficiat. Nu cheltuim pentru a absorbi fondurile europene, ci pentru o dezvoltare sustenabilă”, sublinează  Vasile Pușcaș, fost negociator șef al României cu UE.

Puşcaş, care în prezent este profesor la Facultatea de Studii Europene a UBB a precizat că este nevoie de o regândire a integrării interne a României şi că cele 3 milioane de persoane care au plecat din ţară în acest ultim deceniu arată că românii au încercat, pe cont propriu, să se integreze în Uniune, când au observat că ţara nu definitivează acest proces.

„Dacă ar trebui să fac o evaluare aş fi foarte pretenţios şi foarte critic datorită faptului că ştiu ce trebuia să fie, ştiu aşteptările populaţiei, pentru că susţinerea procesului de negociere şi a aderării se făcea în procent de 70-90%. Aderarea la UE a însemnat o oportunitate de a realiza o schimbare, o dezvoltare şi o modernizare a ţării. Dacă lucrurile s-ar fi realizat în integralitatea lor, peste 3 milioane de oameni ar fi căutat fericirea în România, nu în altă parte. Dar dacă vedem că, după 2007, a fost cel mai mare exod al românilor din istorie spre UE, înseamnă că am aderat, dar nu ne-am integrat. Poate ar trebui să începem odată, dacă vorbim de acest moment de aniversare a 10 ani, să regândim integrarea noastră internă, naţională şi, în potenţialul pe care îl vom regăsi, să ne proiectăm integrarea în UEˮ, a afirmat Puşcaş.