DOCUMENT După 10 ani: Câte miliarde de euro a pompat Uniunea Europeană în România

La 1 ianuare 2017 s-au împlinit 10 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană. Din ianuarie 2007 până în 30 noiembrie 2016, România a primit de la Bruxelles peste 40,5 miliarde de euro ca fonduri europene nerambursabile, şi a contribuit la rândul său la bugetul UE cu aproximativ 13,6 miliarde de euro, potrivit HotNews.ro.

Astfel, rezultă un flux net pozitiv pentru ţara noastră de aproape 26,9 miliarde de euro în 10 ani fără o lună, potrivit celor mai recente date disponibile la Ministerul Finanţelor Publice.

Aceşti bani europeni au fost alocaţi în două perioade de programare: 2007-2013 şi 2014-2020.

Perioada 2007-2013

În perioada de programare 2007-2013, de debut pentru România ca membră a UE, ţara a încasat de la Bruxelles peste 37 de miliarde de euro.

Din aceşti bani, 2,7 miliarde de euro au fost din fondurile de preaderare, iar 34,33 miliarde euro au venit din banii alocaţi ţării post-aderare.

În cadrul acestor fonduri de post-aderare, cele mai însemnate au fost cele pentru:

dezvoltare rurală şi pescuit (drumuri la sate, infrastructura de irigaţii, proiecte de agricultură, acvacultură, pescuit etc.): 7,73 miliarde euro - grad absorbţie peste 90%

plăţile directe la hectar: peste 7,65 miliarde euro

fondurile structurale şi de coeziune (pentru şosele, căi ferate, gropi de gunoi, canalizări, proiecte sociale, investiţii ale firmelor private, proiecte de cercetare, dezvoltarea instituţiilor etc.): 17,25 miliarde euro. Grad de absorbţie cu tot cu avansurile de la Comisia Europeană 89,13%, conform datelor de la Ministerul Fondurilor Europene la 30 noiembrie 2016.

Perioada 2014-2020

Noul Cadru Financiar Multianual al UE 2014-2020 a început mai greu pentru toate ţările membre, şi din cauza întârzierii adoptării documentelor necesare la nivel european.

În noua perioadă de programare, ţara a reuşit să primească totuşi 3,48 miliarde euro, din anul 2014 până la 30 noiembrie 2016, din care:

Fonduri structurale şi de coeziune: 1,35 miliarde euro - aici este însă vorba de avansuri plătite de Uniunea Europeană pentru demararea proiectelor. Conform datelor oficiale de la Ministerul Fondurilor Europene, ţara a început să efectueze plăţi interne în diverse proiecte (în principal continuate din vechea perioada de programare, ca proiecte neterminate şi re-fazate). Plăţile interne au fost efectuate folosind avansurile de UE, însă până acum nu au fost atrase fonduri structurale şi de coeziune ca rambursări de cheltuieli de la Bruxelles, având în vedere că cele mai mari şi mai importante programe nu au încă autorităţile de management acreditate.

Fonduri pentru dezvoltare rurală şi pescuit (FEADR+FEPAM) - peste 600 milioane euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor 2014-30 noiembrie 2016. În schimb, Agenţia Pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale a menţionat în 29 decembrie că a primit deja rambursări de la CE în valoare de 480 de milioane de euro, la care se adaugă avans de 325 milioane de euro.

Plăţi directe la hectar în agricultură (FEGA): 1,18 miliarde euro.

Aceste cifre reflectă cantitatea de bani cheltuiţi, însă nu şi calitatea investiţiilor. La 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România şi Bulgaria sunt ţările membre cel mai puţin dezvoltate din blocul comunitar.

Conform datelor Comisiei Europene de la nivelul anului 2014 , două treimi din gospodăriile din România rurală nu aveau toalete în locuinţă.

În primii săi 8 ani ca membră a Uniunii Europene, România rurală, care reprezintă 46% din populaţia ţării, nu a reuşit să iasă din starea primitivă în care se găsea la aderarea la UE.

În 2014, 27% din populaţia rurală era conectată la sistemul public de alimentare cu apă (92,7% în zonele urbane) şi doar 5,3% era conectata la sistemul de canalizare (82,8% în zonele urbane).

Conform CE, doar 34% din gospodăriile din mediul rural aveau o toaletă în interiorul locuinţei, în anul 2014. Totuşi, procentul gospodăriilor cu toaletă în locuinţă s-a dublat în primii 8 ani de aderare a ţării la UE, potrivit statisticilor.

Populaţia rurală românească avea şi cel mai mare grad de sărăcie în rândul persoanelor încadrate în muncă din toată Uniunea Europeană. Practic, în cazul a 20% dintre românii din mediul rural care aveau un loc de muncă, veniturile obţinute nu erau suficiente pentru a-i scoate din sărăcie.

"Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistenţă sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din Uniunea Europeană (20%) şi o concentraţie a sărăciei monetare în zonele rurale (71 %)", arată CE.

55% dintre toţi locuitorii zonelor rurale erau expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparaţie cu 31% în oraşele mici şi suburbii şi 28% în oraşele mari), în anul 2014.

Descarcă de AICI situaţia fondurilor europene atrase de România şi a contribuţiilor plătite la bugetul UE în perioada 2007 - 30 noiembrie 2016