Economie
Persoanele care prestează în timpul liber servicii prin intermediul platformelor digitale ar putea fi taxați. Sunt vizați traducătorii, șoferii, zugravii și meditatorii
Un proiect de lege care prevede taxarea persoanelor care prestează în timpul liber servicii prin intermediul platformelor digitale intră în dezbaterea Camerei Deputaților săptămâna viitoare și are mari șanse să devină lege.
Fără a fi supusă dezbaterii publice, inițiativa legislativă prevede taxarea servicilor oferite prin intermediul platformelor tehnologice de tipul Uber, Taskrabbit, Indiegogo, Airbnb etc. De precizat este că textul inițiativei legislative este ambiguu și nu prevede exact ce tipuri de platforme digitale sunt vizate, scrie startupcafe.ro.
Aici sunt vizați, pe de o parte, cei care prestează servicii în timpul liber: șoferi, zugravi, meditatori, traducători; de partea cealaltă, sunt vizate și platformele tehnologice care sunt obligate să-și creeze suporturi locale în România și să-i verifice pe cei care oferă astfel de servicii.
Proiectul de lege a fost inițat de președintele comisiei de specialitate privind tehnologia informației din Camera Deputaților, Varujan Pambucian și, potrivit inițiatorului ar urma să reglementeze "economia de acces" în România.
Potrivit expunerii de motive, inițiativa vizează platforme de tipul Uber (cea mai cunoscută platformă tehnologică de transport persoane, în România), Taskrabbit (dacă dorim să apelăm la serviciile unui tâmplar sau instalator), Indieqoqo (dacă avem o idee de afacere și căutăm finanțare gratuită),car2qo (închirieri auto),airbnb (închirieri de locuințe/spații rezidențiale), freelancer (servicii de programare, traducere, scriere), 3dhubs (imprimare 3D), vizeat (produse alimentare gătite în casă la comandă),farmlink (închirieri mașini agricole), RelayRides (servicii de închirieri mașini) etc.
"Economia de acces ridică probleme juridice, deoarece serviciile prestate pe piețele online peer- to-peer nu se încadrează perfect în modelul afacerilor tradiționale. Este nevoie de definiții și reguli clare pentru asigurarea riscurilor la cel mai mic cost, impozitarea tranzacțiilor, drepturile și obligațiile furnizorilor și utilizatorilor", se arată în expunerea de motive a inițiativei legislative.
Varujan Pambucian a explicat că proiectul îi vizează pe toți cei care au meserii pe care le exercită în timpul liber și de pe urma cărora fac bani.
Deputatul susține că sub incidența legii vor intra și platformele care intermediază publicitatea în online însă nu precizeaza care anume. În schimb, platformele de anunțuri gen OLX sau market place-uri cum ar fi Emag nu intră sub incidența proiectului de lege fiindcă sunt platforme de transfer de bunuri și se supun legii comerțului electronic.
Bogdan Manolea, specialist în legislația privind tehnologia informației, atrage atenția că pentru a reglementa această zonă trebuia discutat atât cu platformele tehnologice din România, cât și cu asociațiile care reprezintă comerțul și serviciile digitale din România.
Totodată, acesta precizează că inițiativa nu ajută persoanele care fac acte de comerț în România pentru că cei care prestează servicii prin intermediul paltformelor au deja prin lege obligația să-și declare veniturile și să-și plătească taxele. În opinia sa, proiectul de lege nu face altceva decât să sublinieze ineficiența ANAF-ului și să supra-reglementeze niște prevederi aflate deja în vigoare.
Un alt punct controversat al inițiativei legislative este că "furnizorul platformei tehnologice are obligația să verifice autenticitatea și conformitatea documentelor care atestă furnizarea serviciului de către furnizor. În caz contrar, acestea nu pot funcționa pe teritoriul României", se arată în proiectul de lege.
Manolea susține că ideea ca statul să le sancționeze astfel încât să le oblige să-și deschidă filiale în România este o intenție greșită și un punct de plecare prost. Acesta atrage atenția că România nu este o economie puternică unde companiile tind să-și facă sediu ci, mai degrabă, țara noastră reprezintă o economie periferică a internetului.