Comisia Europeană a declanşat PROCEDURA DE INFRINGEMENT împotriva României în domeniul deșeurilor. Sancţiuni de 140.000 de euro/zi. CJ Cluj MINTE de 6 ani că închide groapa de la Pata Rât

Procedurile demarate miercuri vizează nefurnizarea de rapoarte cu privire la atingerea obiectivelor de reutilizare, reciclare și valorizare, precum a regulamentului referitor la transferul deșeurilor.

Pe lângă România, Comisia Europeană a început procedurile şi împotriva Ciprului,  Franței, Italiei, Marii Britanii, Spaniei, Maltei, Irlandei, Olandei, Greciei, Suediei, Danemarcei, Sloveniei și Luxemburgului.

În aprilie 2017, Comisia Europeană a dat în jduecată România pentru că nu a adoptat măsurile asumate privind gropile de gunoi.

În ciuda avertismentelor anterioare ale Comisiei, autorităţile române nu au reuşit să revizuiască şi să actualizeze planul naţional de gestionare a deşeurilor şi programul de prevenire a generării deşeurilor. Această revizuire ar fi trebuit să aibă loc cel târziu până în 2013. Comisia a iniţiat procedura privind încălcarea dreptului comunitar în septembrie 2015 şi a transmis României un aviz motivat în mai 2016, cerând autorităţilor să adopte cu promptitudine măsurile fundamentale impuse de legislaţia europeană privind deşeurile.

Comisia Europeană a anunţat şi în luna februarie că a decis să acționeze în judecată România la Curtea Europeană de Justiție pentru că autoritățile nu au reușit să închidă 68 de depozitele municipale de deșeuri neconforme.

De-a lungul timpului, Ministerul Mediului a punctat faptul că responsabilitatea pentru închiderea depozitelor de deșeuri aparținea, în totalitate, autorităților locale, iar sancțiunile care ar fi impuse de la Bruxelles vor fi suportate de la bugetele locale.

Pata Rât…pata de pe obrazul Clujului

În 2011, când Consiliul Judeţean anunţa pentru prima dată că începe lucrările la Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) se vorbea despre închiderea rampelor de gunoi neconforme din judeţ. Atunci, preşedintele instituţiei era Alin Tişe.

În 2014, Consiliul Judeţean anunţa că lucrările la CMID se vor finaliza în decembrie 2015, iar închiderea şi ecologizarea celor şase depozite de deşeuri neconforme din judeţul Cluj, respectiv Pata Rât, Dej, Gherla, Huedin, Turda, Câmpia Turzii, era estimată a se finaliza în decembrie 2015. La acea vreme, Horea Uioreanu, preşedintele de atunci a Consiliului Judeţean, era arestat preventiv pentru fapte de corupţie, iar conducerea instituţiei era asigurată de Vakar Istvan.

În 2015, Consiliul Judeţean sub conducerea lui Mihai Seplecan anunţă, din nou, închiderea Pata Rât, prin predarea amplasamentului firmei Nord Conforest.

În noul mandat, Alin Tişe a anunţat la interval de 2 luni că se închide Pata Rât.

Deşi oficial închisă, în toţi aceşti ani s-a continuat depozitarea gunoaielor la groapa de gunoi de la Pata Rât, existând la ora actuală depozitări suplimentare de 500.000 metri cubi de deşeuri.

Rampele de deşeuri din judeţ nu au niciun fel de lucrări demarate

Dacă în ceea ce priveşte rampa de gunoi de la Pata Rât autorităţile o scaldă în promisiuni de cel puţin 6 ani, celelalte rampe din judeţ nu au niciun fel de lucrări demarate. Nu o spunem noi, ci Garda de Mediu la o solicitare Monitorul de Cluj.

“În prezent, pentru depozitul neconform de la Pata Rât s-a executat organizarea de şantier şi au început lucrările de sistematizare a deşeurilor. Termen de finalizare: 12 luni de la data ordinului de începere a lucrărilor. Celelalte depozite neconforme de pe raza judeţului Cluj, care trebuie închise şi ecologizate prin proiectul SMID, nu au niciun fel de lucrări demarate”, spune Marius Triţă, comisar şef Garda de Mediu.

CJ Cluj a pierdut procesul cu Garda de Mediu după incendiile de la Pata Rât

Triţă mai spune că Garda de Mediu Cluj a aplicat Consiliului Judeţean Cluj două sancţiuni cu amendă contravenţională de 60.000 de lei, respectiv 80.000 de lei pentru că nu a luat măsuri de asigurare a pazei depozitului, nu a luat măsuri pentru evitarea aprinderii deşeurilor, nu a stins imediat focarele de incendiu de la Pata Rât şi nu a anunţat de urgenţă producerea acestor incendii.

“Ambele sancţiuni au fost contestate în instanţă. O plângere contravenţională este soluţionată definitiv în favoarea Gărzii de Mediu Cluj, iar cealaltă plângere este pe rolul instanţei în apel”, mai spun reprezentanţii Gărzii de Mediu.

Depozite temporare până în 2020

Deoarece Consiliul Judeţean Cluj nu a reuşit să finalizeze Centrul de Deşeuri, în zona Pata Rât există două platforme de depozitare temporară a gunoaielor, una aparţinând Regiei Autonome a Domeniului Public (cu o capacitate de depozitare de 358.000 tone, autorizaţia de mediu expiră în septembrie 2020) şi alta aparţinând Salprest Rampă SRL (cu o capacitate de depozitare de 93.635 tone, autorizaţia de mediu expiră în octombrie 2020).

“În prezent, de pe aceste platforme temporare, deşeurile menajere sunt transportate şi eliminate în Bihor şi Harghita. Tot în aceste judeţe sunt transportate şi deşeurile colectate din restul municipiilor şi comunelor din judeţul Cluj”, au mai spus reprezentanţii Gărzii de Mediu care au mai precizat că 14 oraşe şi comune din Cluj au fost sancţionate contravenţional cu suma de 155.000 lei în cursul anului trecut pentru că nu au asigurat eliminarea deşeurilor menajere colectate.

Centrul de Deşeuri...ruina care costă peste 100 mil. €

Centrul de Deşeuri, în prezent o ruină, a ajuns să coste 101 milioane de euro. După falimente răsunătoare, licitaţii anulate, “lucrări malefice” şi bani publici sifonaţi pe construcţii imaginare, în 6 ani de zile valoarea investiţiei a crescut de mai bine de patru ori. Investiţia trebuia finaliză de ani buni, însă nici acum Consiliul Judeţean nu ştie când va fi gata lucrarea.

Se ştie deja că judeţul Cluj trebuie să returneze la UE peste 11,5 milioane de euro, reprezentând cheltuieli neeligibile.

Cum s-a ajuns aici? Şi din cauza chipei de implementare a proiectului Sistem de Management Integrat aş Deşeurilor (SMID), în frunte cu Mariana Raţiu, managerul de proiect. Monitorul de Cluj a scris în urmă cu doi ani că Raţiu a participat abia la 10% din şedinţele echipei de implementare a proiectului.

Mariana Raţiu a participat la 28 din cele 223 de şedinţe ale echipelor de implementare. Asta nu a împiedicat-o să raporteze un record de 2.871 de ore lucrate pentru acest proiect în perioada noiembrie 2011-septembrie 2014, când contractul cu antreprenorul a fost oficial reziliat şi proiectul îngropat.