ALERTĂ. Energia electrică se SCUMPEŞTE

Ca urmare a situaţiei pe care România o înregistrează pe bursa de energie electrică, unde preţurile au atins un nivel ridicat faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, Ministerul Energiei a dispus o serie de măsuri, arată instituţia într-un comunicat transmis joi.

Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU, o platformă a bursei de energie OPCOM – consemnează, joi, cotaţia de 570 lei/MWh pentru 4 august, un maxim care nu a mai fost atins după criza din ianuarie.

În acest context, ministrul Energiei Toma Petcu a avut o serie de întâlniri şi discuţii cu conducerea Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Ca urmare a acestora, ANRE s-a angajat să realizeze o analiză a situaţiei şi să propună eventuale metode de intervenţie în piaţă.

“Precizăm că, potrivit legii, Ministerul Energiei, poate răspunde într-un asemenea context doar dacă autorităţile responsabile de monitorizarea pieţei fac sesizări şi propuneri în acest sens”, se arată în comunicat.

În plus, Ministerul Energiei a transmis către Consiliul Concurenţei semnalele primite din piaţă privind posibile înţelegeri neconcurenţiale între producători de energie din România, pentru a fi analizate de către autoritatea compententă.

Totodată, „Ministerul Energiei va începe o analiză privind cauzele producţiei scăzute din hidrocentrale, aportul energiei hidro în asigurarea consumului României fiind în această perioadă mai mic decât în mod obişnuit. Analiza îşi propune să verifice dacă producţia Hidroelectrica este afectată de debitele reduse ale râurilor interioare sau este cauzată de o exploatare defectuoasă a hidroagregatelor. Precizăm că Ministerul Energiei a cerut în mod constant în toată această perioadă informări privind evoluţia pieţei de energie electrică de la autorităţile care au responsabilităţi de monitorizare şi supraveghere a acesteia”, menţionează instituţia.

Potrivit Ministerului Energiei, din datele furnizate se configurează o serie de factori locali şi regionali care explică situaţia actuală. Aceşti factori constau în:

- Creşterea consumului de electricitate pe fondul codurilor de caniculă. În prezent, necesarul de consum este de 7.500-8.000 de MW, cu peste 1.000 de MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut.

- Preţuri similare în regiune. România funcţionează pe o piaţă europeană, având bursa de energie cuplată cu alte pieţe. În acest context, preţurile energiei pe bursă sunt influenţate de cele de pe pieţele cu care România este cuplată.

- Asigurarea consumului intern cu producători mai scumpi. Pe fondul producţiei mai scăzute din hidrocentrale şi al creşterii consumului, România şi-a asigurat necesarul de electricitate cu o contribuţie consistentă în sistem a producătorilor pe cărbune şi gaze, ale căror costuri de producţie sunt mai ridicate.

- Aport infim în sistem al energiei eoliene. Cu câteva excepţii, în cursul lunii iulie energia electrică produsă de centralele eoliene din România a fost nesemnificativă. Precizăm că, în urmă cu o săptămână, când producţia de energie eoliană era semnificativ mai mare, preţul energiei pe bursă a scăzut drastic.

- Contractele de achiziţie de energie ale distribuitorilor au expirat. În acest context, distribuitorii şi-au asigurat necesarul de energie de pe OPCOM, contribuind la creşterea cererii.

- Termocentrală operată de o companie privată, la jumătate din capacitatea de funcţionare.

- Lipsa investiţiilor în modernizări, retehnologizări şi a punerii în funcţiune de noi capacităţi de producere a energiei electrice. În acest sens aducem în discuţie exemplul reactoarelor centralei nucleareletrice de la Cernavodă care s-au oprit neprogramat de mai multe ori în perioada de vară, fapt ce a obligat la găsirea de soluţii alternative pentru asigurarea consumului.

Preţul energiei electrice urcă spre noi maxime, la 570 de lei/MWh

Preţurile energiei tranzacţionate pe OPCOM au început să urce de la sfârşitul lunii iunie, iar specialiştii spun că ar fi mai multe cauze, printre care scăderea la aproape jumătate a debitului Dunării (care afectează producţia şi la Hidroelectrica, şi la Nuclearelectrica), dar şi înghesuiala tot mai mare a furnizorilor pe PZU.

„Contractele furnizorilor de ultimă instanţă expiră în această perioadă şi acum se negociază încheierea de contracte noi, iar producătorii de energie verde au o pondere tot mai mare în această piaţă. Am solicitat la ANRE (n.n.- Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei) o analiză a acestei situaţii şi nu voi ezita să cer inclusiv plafonarea preţurilor”, a declarat ministrul Energiei, într-o emisiune la Antena 3. El a precizat, pe de altă parte că „evoluăm, ca ţară, într-o piaţă liberă, astfel că trebuie să ne asumăm şi fluctuaţii de preţ, mai ales că România este exportator net pe piaţa de energie”.

„Am discutat de mai multe ori cu ANRE, le-am solicitat să ne propună orice soluţie, o hotărâre de Guvern, o plafonare... Aştept, de asemenea, un raport şi de la conducerea OPCOM, am sesizat şi Consiliul Concurenţei”, a spus Toma Petcu.

Oficialul a respins categoric ipoteza că producătorii cu capital de stat ar acţiona pentru majorarea preţurilor la energie, astfel încât să atragă mai mulţi bani la buget. El a precizat că din totalul sumelor de pe facturi „aproximativ 50% reprezintă energia şi restul sunt taxe”.

În această iarnă, golul rămas în urma retragerii a doi traderi cu ponderi mari în piaţa de energie a atras ca un magnet producători şi speculatori deopotrivă, astfel că preţurile au urcat la cote nefiresc de mari pentru o ţară în care capacitatea de producţie este de cel puţin două ori mai mare decât consumul. Astfel că de la 150-200 de lei/MWh în primele tranzacţii ale anului 2017 s-a ajuns la 650 de lei/MWh după 20 ianuarie. Acum, de la mai puţin de 200 de lei/MWh în iunie s-a ajuns la 540 de lei/MWh - cotaţii pentru ziua de 4 august.