Creditul pentru maşină sau mobilă va deveni un lux

Precauţia este cuvântul care caracterizează măsurile referitoare la creditare propuse de BNR. Decât să existe riscul ca populaţia să nu poată rambursa creditul, e mai bine ca acesta să nu se acorde, pare a fi mesajul băncii.

Banca Naţională a României (BNR) a publicat marţi pe site-ul oficial, în dezbatere publică, un nou regulament pentru contractarea creditelor de către persoanele fizice. Potrivit acestuia, creditele de consum vor avea o scadenţă de cel mult cinci ani, iar clienţii vor fi nevoiţi să aducă garanţii de 133% din valoarea împrumutată, în timp ce la finanţările imobiliare în euro avansul va fi de cel puţin 30%.

Excepţie de la garantarea facilităţilor de creditare vor face descoperirile de cont şi creditele acordate prin intermediul cardurilor de credit, a căror valoare nu depăşeşte de trei ori nivelul veniturilor nete lunare (fără a depăşi însă o limită stabilită prin reglementările interne ale clientului).

“Direcţia de reglementare a pus acest proiect în dezbatere publică. Nu participăm noi la el. Aşteptăm reacţiile economiştilor, ale bancherilor, presei şi în funcţie de răspunsuri, vom decide dacă îl vom aproba sau nu”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Cum vor fi influenţate băncile?

Bancherii evită să comenteze noile reglementări, cel puţin până când se vor trimite în mod oficial opiniile şi propunerile de îmbunătăţire către banca naţională. Unele surse bancare au explicat totuşi, pentru monitorul, care sunt consecinţele reglemetărilor, dacă acestea vor fi implementate în această formă. Acestea au atât avantaje, cât şi dezavantaje, în opinia surselor. “Din punct de vedere al creşterii business-ului va fi mai complicat, deoarece cererea de creditare e deja redusă, urmând ca, dacă reglementările vor fi adoptate, să scadă şi mai mult. Spre exemplu, dacă în momentul acesta dintr-o sută de clienţi, zece se încadrează pentru a obţine împrumuturi, numărul acestora va scădea, să zicem, la şase. Scăderea riscului de creditare va fi în schimb benefică, deoarece numărul creditelor neperformante a crescut destul de mult din cauza crizei economice. Totodată, băncile mai mici vor fi obligate să stea în banca lor şi să nu se expună unor riscuri prea mari”, a declarat reprezentantul unei instituţii bancare, sub protecţia anonimatului.

Care vor fi efectele asupra populaţiei?

Clujenii vor fi influenţaţi atât direct, prin creşterea costului şi a dificultăţii de a accesa un credit de consum, cât şi indirect, prin stagnarea creşterii economice.

“Clienţii vor avea beneficii, dar şi probleme cauzate de noile norme. Astfel, se va reduce riscul de a nu putea rambursa creditul, însă vor contracta credite mai scumpe, iar accesul va fi mult mai dificil.”, mai spune sursa bancară.

Imposibilitatea creditării va determina scăderea consumului populaţiei, care nu va mai putea achiziţiona maşini, mobilă sau aparatură electrocasnică, şi implicit stagnarea economică. “În momentul de faţă se simte o dezmorţire pe piaţă, oamenii au prins curaj să cumpere, însă încetinirea creditării va determina un nou blocaj pe piaţă”, a declarat pentru monitorul Mircea Maier, consultant financiar Evotrend Business Solutions.

Creditele în valută, în vizorul BNR

La începutul lunii aprilie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anunţa că banca centrală pregăteşte măsuri speciale de descurajare a creditării în valută pentru persoanele cu venituri în lei, în linie cu tendinţa de reglementare existentă la nivel european.

“Direcţia de reglementare a pus acest proiect în dezbatere publică. Nu participăm noi la el. Aşteptăm reacţiile economiştilor, ale bancherilor, presei şi în funcţie de răspunsuri, vom decide dacă îl vom aproba sau nu”, a spus Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

“Deocamdată aşteptăm să vedem care sunt reacţiile. Înainte de criză au fost numeroase reglementări de creditare. Din 2008, creditarea a încetinit foarte mult. Poate ne ajută Dumnezeu şi ieşim din criză, iar lucrurile vor reveni la normal”, a adăugat el.

În perioada de explozie a creditelor în valută din 2005-2008, BNR a avut mai multe reglementări prin care a încercat temperarea finanţărilor în devize străine.