Clujul, împreună cu alte șapte orașe din țară, generează peste jumătate din PIB

"Mă aflu în ţara aceasta de doi ani şi ceva (...) Opt cele mai mari oraşe din ţară generează mai mult de jumătate din PIB-ul naţional. Aceste oraşe sunt motoare ale creşterii economice şi sunt raze de dezvoltare pentru întreaga ţară. Acestea sunt centre culturale importante care atrag turişti, studenţi, investitori şi experţi de profesie. Suntem de acord cu toţii că România are nevoie de mai multe astfel de motoare de creştere, iar întrebarea dificilă este cum să creăm astfel de pool-uri de dezvoltare în mod sustenabil. Nu cred că există o reţetă care să se aplice peste tot în ceea ce priveşte strategiile de dezvoltare urbană. Orice strategie trebuie să cuprindă un melanj corespunzător de abordări de sus în jos şi de jos în sus. Administraţiile locale şi centrale, guvernele trebuie să asigure cadrul care să răspundă cererilor din ce în ce mai mare de servicii publice şi de infrastructură. Călătorind prin ţară a văzut multe companii, în special germane, care deja aplică principiile responsabilităţii corporatiste", a menţionat oficialul german.

75% dintre locuitori vor locui la oraș

Ambasadorul Germaniei la Bucureşti a subliniat, totodată, că, până în anul 2050, trei sferturi din populaţia lumii va locui în oraşe, echivalentul a circa 7 miliarde de oameni.

"Când ne gândim la oraşele de mâine, nu pot să nu mă gândesc la oraşele de ieri, în care mi-am petrecut o mare parte din viaţa privată şi profesională, în Ghana, la Londra, la Moscova etc. Am trăit şi în alte oraşe în care calitatea vieţii este ridicată, cum ar fi Dusseldorf, oraşul meu natal. Mediul urban trebuie să răspundă peste tot aceloraşi probleme, şi anume cum să asigure dezvoltarea sustenabilă în următorii zeci de ani. Până în 2050, trei sferturi din populaţia lumii va locui în oraşe, circa 7 miliarde de oameni. În următoarele decenii, numărul aşa-numitelor mega-oraşe, cu peste 10 milioane de locuitori, se va dubla, de la 24 câte există la ora actuală. Pe de o parte, e neîndoielnic faptul că urbanizarea a fost elementul-cheie în înregistrarea unui progres, dar şi o scăderea numărului populaţiei care trăieşte în sărăcie. Oraşele acoperă peste 80% din activitatea economică a lumii, a dezvoltării urbanistice şi economice. Asta e bine. Mai puţin bine este faptul că tot urbanizarea este responsabilă pentru una dintre cele mai mari probleme ale omenirii: urbanizarea exacerbează diferenţele economice, cauzează revolte publice şi solicită în mod excesiv mediul înconjurător. Sunteţi de acord cu mine că oraşele româneşti se confruntă cu aceleaşi provocări şi oportunităţi", a spus Cord Meier-Klod

Cât produce Clujul?

Produsul intern brut (PIB) al județului Cluj se cifrează la 8,9 miliarde de euro, în 2018, o valoare dublă față de 2008.

Dintre județele ce au mari orașe ca reședință, cea mai mare concentrare economică de la nivel regional se înregistrează în Timiș, 50,2% din PIB al Regiunii Vest fiind produs în acest județ. Ponderea Timișului la nivel de regiune e în creștere față de 2008, când județul deținea o pondere de 47,7% din economia Regiunii Vest.

Al doilea județ care concentrează mult din economia regională e Constanța, 43,3% din PIB al Regiunii Sud-Est producându-se în acest județ. În cazul Constanței, avansul ponderii față de anul 2008 e mare, în acel an județul concentrând 35,3% din economia regiunii. Practic, toate județele din această regiune au pierdut din cotă în favoarea Constanței.

Județul Cluj este pe locul trei în ceea ce privește concentrarea PIB regional, 38,5% din ceea ce se produce anual în economia Regiunii Nord-Vest ținând de acest județ. Și în acest există o creștere a ponderii județului fanion în economia regională față de 2008 (34,9% din PIB al regiunii).