IMM-uri acuză corupţia şi birocraţia în accesarea fondurilor europene

Rata scăzută este determinată, conform reprezentanţilor mediului de afaceri local, de timpul îndelungat care trece de la depunerea proiectului până la încasarea banilor.

Reprezentanţii IMM-urilor prezenţi ieri la evenimentul IMM Focus Regional au ţinut să precizeze că, printre principalele cauze ale încetinirii procesului de accesare a fondurilor europene, se numără corupţia din sistem şi birocraţia.

„Pentru că nu am vrut să dăm bani pentru procesarea mai rapidă a dosarelor am aşteptat doi ani pentru aprobarea primirii banilor”, a povestit Daniela Urianu, administrator al MADD Electronics Club, firmă din Cluj-Napoca.

Companiile riscă să falimenteze aşteptând banii

Realizarea investiţiei şi a planului de afaceri, în condiţiile unui buget limitat, fără ca firmele să ştie când vor primi banii de la UE, sau dacă îi vor primi, este sinonimă cu pierderea afacerii. „Practic, dacă începi investiţia cu banii proprii şi eşti nevoit să aştepţi banii de la Uniunea Europeană ajungi la faliment, dacă implici şi banca, ajungi să nu mai ai nimic pentru că pierzi garanţiile”, a declarat managerul unei companii clujene participant la eveniment.

„Noi am aplicat la măsura 112 pentru agricultură. Pregătirea actelor a durat patru luni, am aplicat în iunie anul acesta, iar controlul pentru aprobare îl vom avea în martie anul viitor, pentru o sumă de doar 12.000 de euro”, a spus reprezentanta altei firme.

Contactaţi de monitorul, consilierii câtorva firme clujene de consultanţă au spus fie că nu cunosc să existe corupţie în sistem, fie că aceasta s-ar putea să apară, însă doar în cazul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, unde se întâlnesc des întârzieri.

Comisia Europeană cunoaşte situaţia

Birocraţia şi corupţia din sistemul de accesare a fondurilor europene sunt cunoscute în Comisia Europeană, iar riscurile la adresa României sunt enorme, declara în vara acestui an, în cadrul unui interviu, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

„Primesc multe sesizări legate de comportamentul unor funcţionari de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală. Am primit plângeri legate de schimbarea condiţiilor de eligibilitate după publicarea cererii de proiecte… într-un caz, chiar după ce un proiect a ieşit câştigător. Aflu despre comportamentul unor funcţionari care îi descurajează pe beneficiari să depună proiecte dacă nu lucrează cu anumite firme de consultanţă“, afirma comisarul european.

Miliarde de euro pierdute

România este pe ultimul loc în Europa Centrală şi de Est în privinţa accesării fondurilor europene, cu o rată de absorbţie (plăţi efective) de 7% în perioada 2007-2010, cele mai slabe performanţe fiind consemnate la capitolele transporturi şi mediu, care beneficiază de cele mai mari sume.

Ţara noastră beneficiază, în urma negocierilor de aderare încheiate în decembrie 2004, de următoarele tipuri de fonduri europene: fonduri structurale, fondul de coeziune, fonduri pentru agricultură, dezvoltare rurală şi pescuit, acestora adăugându-li-se şi alte instrumente şi programe de finanţare.

Suma totală alocată din Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune este de 19,668 miliarde de euro.