Regiile autonome clujene anunţă profit şi anul acesta

La Cluj însă, regiile reuşesc să obţină profit.

Contactaţi de monitorul, directorii regiilor autonome clujene RAADPP, RADP, RATUC şi RADJ spun că şi anul acesta rezultatul financiar va fi pe plus, situaţia datorându-se în opinia lor seriozităţii cu care se munceşte la Cluj, atât la nivel superior, cât şi inferior.

„Noi muncim 24 de ore din 24, alţi manageri care lucrează pentru stat arată în schimb dezinteres”, a declarat pentru monitorul Ioan Morocăzan, director RADP.

„Un director nu poate conduce singur, trebuie să aibă o echipă bună, prin echipă înţelegând nu doar partea de conducere, ci toţi muncitorii regiei. Succesul depinde şi de poziţia publică locală faţă de regii”, adaugă Liviu Neag, director RATUC.

Bilanţul anului trecut

Profiturile obţinute de regiile autonome din Cluj sunt modeste, dar având în vedere situaţia din alte zone ale ţării, a devenit un element de satisfacţie simplul fapt că rezultatul e plus nu minus.

Astfel, pe anul 2010, Regia Autonomă a Domeniului Public (RADP), cea care administrează cimitirele din oraş, toaletele şi spaţiile verzi publice, a înregistrat un profit net de 172.999 lei, la o cifră de afaceri de circa 24,5 milioane lei.

Profitul net al Regiei Autonome de Transport Urban de Călători (RATUC) Cluj, aflată în subordinea Consiliului Local Cluj-Napoca, a fost de peste 1,5 milioane de lei, la venituri de puţin peste 106,3 milioane lei.

Regia Autonomă de Termoficare (RAT) a încasat venituri de 96,6 milioane lei, rămânând, după scăderea cheltuielilor, cu o sumă de 251.714 lei.

Nici Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ), aflată în administrarea Consiliului Judeţean, nu a încheiat pe minus, obţinând cu cei 420 de angajaţi un rezultat net de 267.736 lei.

Conform legii, dacă este acoperită pierderea anului trecut şi s-au constituit rezerve, minimum 50% din profitul net se varsă la bugetul de stat sau local. Nici regiile autonome nu sunt scutite de plata „dărilor” către stat, profitul fiind impozitat, la fel ca în cazul societăţilor private, rezultatele nete prezentate mai sus fiind obţinute după plata impozitului.

La nivel naţional, pierderile sunt imense

Ineficienţa managementului de stat aduce României pierderi de 1,3 miliarde euro pe lună şi de 18 miliarde euro pe an pe trei căi: neştiinţa de a atrage 400 milioane euro pe care ar trebui să-i luăm de la UE, neputinţa de a micşora cheltuielile bugetare cu bunuri şi servicii şi de personal care majorează datoria publică cu 800 milioane euro pe lună şi nepriceperea de a administra eficient companiile de stat care aduc pierderi de 100 milioane euro pe lună.

Cei 18 miliarde de euro anual înseamnă un minus de peste 800 de euro pe an pentru fiecare român.